Un şut în fundul culturii bihorene
Peste 80 de oameni de cultură au semnat până acum protestul la adresa acuzaţiilor de antiromânism, lansate în presa locală, faţă de Traian Ştef. Reproduc mai jos protestul, cu lista adusă la zi a semnatarilor.
De menţionat că lui Traian Ştef nu i-au fost aduse oficial niciun fel de acuze până în prezent. În schimb, pe forumurile diverselor portaluri de ştiri bihorene se poartă o campanie furibundă de denigrare, pe fondul controlului dispus de conducerea Consiliului Judeţean la Biblioteca Gheorghe Şincai. Totul arată că avem de-a face cu o execuţie de tip stalinist, (co)ordonată de personaje obscure - veleitari frustraţi care urmăresc demolarea uneia dintre instituţiile de cultură bihorene cele mai performante din ultimii ani.
Numele de un indiscutabil prestigiu din lista semnatarilor protestului sunt tot atâtea voturi de blam la adresa celor care, plecând urechea la corul de calomnii, sunt pe cale să dea un picior în fund nu doar unui om care a făcut din Biblioteca Judeţeană o instituţie adevărată de cultură, ci culturii bihorene în ansamblul ei. Nu e doar o nedreptate făcută unui om, ci expresia unei desconsiderări totale a ceea ce înseamnă valoare şi competenţă, în numele unor interese meschine. O atitudine care face de ruşine Bihorul.
PROTEST PUBLIC
Atacurile primitive şi lipsite de imaginaţie, moştenite din vremea propagandei fascismului cultural ceauşist reînvie periodic sub sloganul antiromânismului şi al vânzarii de ţară împodobite metaforic cu binecunoscutul blid cu linte căpătat de la iredentismul maghiar. Mai nou, subiectul acestei neostoite furii demolatoare este binecunoscutul, prin cărţile şi atitudinile sale, scriitor orădean Traian Ştef. Vinovăţia sa este că a găzduit, în calitate de director al Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai din Oradea, întâlniri literare la care au participat scriitori maghiari de talie internaţională precum: ESTERHÁZY PÉTER, KONRÁD GYŐRGY, SPIRÓ GYŐRGY, BODOR ÁDÁM, ZÁVADA PÁL, ÁGOSTON VILMOS, HUBAY MIKLÓS, prin mijlocirea Editurii NORAN din Budapesta. Pentru asta, Consiliul Judeţean Bihor intenţionează să-l pună „pe făraş” pe Traian Ştef, considerându-l vinovat că „a patronat manifestări culturale maghiare cu tentă antiromânească”, aşa cum se menţionează în presa locală. Acelaşi a realizat pe cont propriu (şi din ură de ţară) o minunată antologie de proză optzecistă cu numele cele mai importante ale generaţiei 80 din România, prefaţată de ESTERHÁZY, şi aceeaşi editură a editat-o pe cont propriu (şi din ură faţă de România). La Târgul de carte de la Budapesta antologia a fost lansată de KONRÁD GYŐRGY, fiind socotită un eveniment de primă însemnătate literară a Târgului. Iată cum binemerită de la patria mamă un om de cultură care crede în valorile acesteia.
La fel de grav este faptul că aceşti prestigioşi scriitori cărora li s-au tradus numeroase cărţi în limba română şi au fost invitaţi de onoare ai unor evenimente culturale din România sunt consideraţi la Oradea nişte iredentişti de duzină. Pentru asta le datorează scuze mai multe instituţii din România.
Florian Mihalcea, jurnalist, preşedintele Societăţii Timişoara
Prof. univ. Dr. Daniel Vighi, scriitor, Timişoara
Prof. univ. Dr. Viorel Marineasa, scriitor, Timişoara
Mircea Pora, scriitor, Timişoara
Conf. dr. Vasile Docea, istoric, Timişoara.
Adrian Ioniţă, artist plastic, Timişoara
Anamaria Beligan, scriitoare, Australia
Gerhardt Csejka, scriitor, traducător, Frankfurt am Main, Germania
Prof. univ. Dr. Smaranda Vultur, scriitoare, Timişoara
Prof. univ. Dr. Iulian Boldea, scriitor, Tîrgu Mureş
Prof. univ. Dr. Caius Dobrescu, scriitor, Braşov,
Prof. univ. Dr. Dumitru Chioaru, scriitor, Sibiu,
Prof. univ. Dr. Dorin Popa, scriitor, Iaşi
Prof. univ. Dr. Andrei Oişteanu, scriitor, cercetător - Academia României, membru Grupul de Dialog Social, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Doina Ruşti, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Carmen Muşat, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Marcel Tolcea, scriitor, directorul Muzeului de Artă, Timişoara
Prof. univ. Dr. Mircea Mihăieş, scriitor, directorul Institutului Cultural Român
Horia Roman Patapievici, scriitor, preşedintele Institutului Cultural Român
Dinu Flămând, scriitor, jurnalist, Radio France International, Paris
Prof. univ. Dr. Ovidiu Pecican, istoric, scriitor, Cluj
Ioan T. Morar, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Vladimir Tismăneanu, Universitatea Maryland, SUA
Prof. Univ. Dr. Alexandru Muşina, scriitor, Braşov
Prof. Univ. Dr. Liviu Antonesei, scriitor, jurnalist, Iaşi
Lector Dr. Gabriela-Codruţa Antonesei, Universitatea Jaggielona, Cracovia, Polonia
Vasile Dan, scriitor, Arad
Romulus Bucur, scriitor, Arad
Prof. univ. Dr. Gheorghe Schwartz, scriitor, Arad
Prof. univ. Dr. Marius Ghica, critic literar, Craiova
Ioan Groşan, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Gheorghe Glodeanu, critic literar, Satu Mare
Nicolae Prelipceanu, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Denisa Comănescu, scriitoare, editor, Bucureşti
Gabriela Adameşteanu, scriitoare, Bucureşti
Dumitru Ţepeneag, scriitor, Paris
Gelu Ionescu, critic literar, jurnalist, Paris
Prof. univ. Dr. Ion Simuţ, critic literar, Oradea
Ioan Moldovan, scriitor, Oradea
Dumitru Augustin Doman, scriitor, Piteşti
Conf. univ. Dr. Armand Goşu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti
Adrian Stângă, scriitor, Moreni
Angela Furtună, scriitoare, Suceava
Nicolae Coande, scriitor, Craiova
Prof.univ. Dr. Monica Spiridon, scriitor, Bucureşti
Prof.univ. Dr. Alexandru Dobrescu, critic literar, Iaşi
Marius Ianuş, scriitor, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Andrei Bodiu, scriitor, Braşov
Dumitru Crudu, scriitor, Bucureşti
Andreas Saurer, istoric, scriitor, jurnalist, Berna, Elveţia
Horia Alexandru Căbuţi, scriitor, Oradea
Dan Perjovschi, artist plastic, Bucureşti
Magda Cârneci, scriitoare, director la Institutul Cultural Român, Paris
Mariana Codruţ, scriitoare, Iaşi
Prof. univ. Dr. Ion Pop, scriitor, Cluj-Napoca
Pavel Şuşară, scriitor, critic de artă, Bucureşti
Daniel Pişcu, scriitor, Braşov
Diana Hrenciu, scriitoare, Braşov
Denisa Mirena Pişcu, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Virgil Podoabă, critic literar, Tîrgu Mureş
Prof. univ. Dr. Alexandru Cistelecan, critic literar, Tîrgu Mureş
Conf. Univ. Dr. Ioan Augustin Pop, artist, Oradea
Prof. univ. Dr. Helmuth Britz, scriitor, Timişoara
Irina Petraş, scriitoare, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor
Petru Poanta, scriitor, Cluj
Prof. univ. Dr. Stefan Borbely, scriitor, Cluj
Bogdac Suceavă, scriitor, SUA
Petru Popescu, scriitor, SUA
Horia Gârbea, scriitor, Bucureşti
Smaranda Enache, profesor, Târgu Mureş
Prof. univ. Dr. Stefan Borbely, crtitc literar, Cluj
Conf. Univ. Dr. Reghina Dascăl, Timişoara
Adrian Suciu, scriitor, Bucureşti
Alexandru Vlad, scriitor, Cluj
Sorin Ilieşiu, regizor, Bucureşti
Irina Petraş, scriitoare, Cluj, preşedinta filialei USR
Petru Poantă, critic literar, Cluj
Prof. univ. Dr. Corin Braga, critic literar, Cluj
Conf. Univ. Dr. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, Cluj
Prof. univ. Dr. Cornel Ungureanu, critic literar, Timişoara, preşedintele filialei USR
Prof. univ. Dr. Adriana Babeţi, critic literar, Timişoara
Ioan Radin Peianov, bibliotecar, scriitor, Timişoara
Gheorghe Mocuţa, scriitor, Arad
Adrian Popescu, scriitor, Cluj
Prof. univ. Dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, Bucureşti
Conf. Univ. Dr. Diana Adamek, critic literar, Cluj
L-au escortat pe ultimul drum
Trupul neînsufleţit al unui motociclist din Lăzăreni a fost însoţit pe ultimul drum de colegii săi de la clubul Rider Spirit din Oradea, în weekend-ul trecut, la cererea familiei acestuia. Ionuţ a murit într-un accident moto din Italia. Avea 21 de ani. Membrii clubului l-au escortat vineri de la Oradea la Lăzăreni, participând sâmbătă la înmormântare. Informaţiile şi fotografia ne-au fost oferite de Bundik Lajos.
Nu mă uit la Olimpiadă
GUEST POST. Mi-a trecut prin cap să boicotez Olimpiada, pe motiv de Tibet. Însă Adrian mi-a luat-o înainte, el chiar nu se uită. Pentru o mie de motive.
Adrian Gagiu
Nu mă uit la Olimpiadă. Ştiu, v-am mai spus deja asta, dar poate n-aţi notat. Deci nu mă uit la Olimpiadă pentru că pe vremea primelor olimpiade, cele din Grecia antică, războaiele erau interzise pe durata întrecerilor. Omul modern e atât de grăbit şi de multilateral dezvoltat încât le face pe toate deodată: în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de la Beijing au izbucnit luptele din Georgia. Aburit de promisiunile occidentale cu o viitoare aderare la NATO, guvernul georgian i-a atacat pe separatiştii cu cetăţenie rusă din Osetia de Sud, iar Rusia a atacat Georgia pentru a-şi apăra cetăţenii şi gazoductele.
Hiroshima 63
Florian Chelu a reuşit să adune o bună parte a muzicienilor orădeni pentru cea de-a XIV-a ediţie a concertului comemorativ Hiroshima - Give Peace A Chance. Chiar dacă evenimentul a fost mediatizat abia în ultima clipă, la terasa “La Muzeu” s-au strâns mulţi spectatori, dornici să asiste la concert. Programul, destul de eteroclit, i-a cuprins pe Şerban Lupu şi formaţia Miraj, David Bryan, Balogh Brigitta, Marius Pop şi formaţia KIM, Călin Pop şi, desigur Chelu Family (Alexandrina, Iuliana şi Florian).
Idiocraţie
GUEST POST. Fraţilor, Adrian are dreptate: asta ne aşteaptă!
Adrian Gagiu
Într-o epocă a cool-ului, cultura şi inteligenţa sunt sechele impopulare, care te plasează automat în categoria de tocilar, depăşit, comunist etc. Într-o formă sau alta, tonul se dă de peste ocean, din patria democraţiei, spre care salivăm fără să ne întrebăm prin ce eforturi a ajuns aşa. Sondajele de opinie gata fabricată zic că tinerii americani sunt tot mai puţin interesaţi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, ci se ocupă mai mult de zona mondenă şi a jocurilor pe calculator, adică de fiţe şi lumi imaginare unde şi ultimul bou poate fi un şmecher sau un Lord Of Warcraft.
Familia nr. 6/2008
În numărul pe luna iunie al revistei de cultură Familia semnează Traian Ştef, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Vlad, Al. Cistelecan , Vasile Dan. Cronici literare: Ioan Moldovan, Chris Tanasescu, Mihai Vieru. Poeme de Liviu Georgescu, Angela Furtună, Petru Covaci, Maria Pal, Daniela Popa, Chris Tanasescu. Teatru de Szombati Gille-Otto. Şi un text de Ovidiu Drimba, despre “Originile Universităţii”. Drept ilustraţie, lucrări ale artistului plastic Lucian Szekely.
Zăvoranu, P.R.M.!
GUEST POST. Admirabil. Toată lumea e plecată la mare, la munte, prin străinătăţuri, doar Dan îşi mai bate capul cu curva asta. De politică vorbeam, fireşte.
Dan-Liviu Boeriu
S-a iscat o mare vâlvă în jurul anunţului potrivit căruia nimeni alta decât celebra, talentata, oau!, sexoasa Oana Zăvoranu va candida pentru Camera Deputaţilor într-o circumscripţie din Bucureşti. Între două ştiri cu sinistraţi şi una puternică în care preşedintele Băsescu îl face “imbecil” pe un ministru (fără să-i dea, fireşte, numele), vestea candidaturii neliniştitei Oana a căzut ca un duş rece pe spinarea înfierbântată a oricărui votant cu simţ civic.
Aleşii au votat ajutoare pentru cei afectaţi de inundaţii
Urmând exemplul Consiliului Judeţean Bihorean, care a votat în şedinţa de azi un ajutor de 1 miliard de lei vechi pentru judeţele afectate de inundaţii, sub formă de materiale de construcţii, şi Consiliul Local Oradea a aprobat un ajutor similar, în valoare de 500 milioane lei vechi. Hotărârea a fost introdusă pe ordinea de zi la începutul şedinţei, la propunerea primarului Ilie Bolojan.
Bihorul îi ajută pe sinistraţi
Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea, cu sprijinul Instituţiei Prefectului - Judeţul Bihor şi participarea Direcţiei Apelor Crişuri Oradea, precum şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Crişana” al judeţului Bihor iniţiază o acţiune de sprijinire a locuitorilor din judeţele afectate de inundaţii.
Leonard Cohen - Everybody Knows
Cum va arăta noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor?
La Muzeul Ţării Crişurilor, în Holul Mare al Palatului Baroc din B-dul Dacia nr.1-3, este organizată, începînd cu data de 30 iulie 2008, o expoziţie dedicată Proiectului de amenajare exterioară şi interioară a noului sediu al instituţiei muzeale orădene. Cei care doresc să cunoască structura viitorului muzeu (planurile detaliate pentru birouri, laboratoare, depozite, vivariu, tezaur, lapidariu, bibliotecă, sala festivă şi chiar imagini virtuale cu expoziţiile permanente de la fiecare secţie: Ştiinţele Naturii, Arheologie, Istorie, Etnografie, Artă) sînt invitaţi să ne viziteze şi să îşi exprime părerile în caietul ce va fi pus la dispoziţia publicului. De asemenea, instituţia este deschisă unei dezbateri publice care să finalizeze această expoziţie, dacă vor exista suficiente cereri în acest sens. Secţia de Relaţii Publice şi Expoziţii va contabiliza cererile respective, care vor putea fi făcute la adresa de e-mail a muzeului: contact@mtariicrisurilor.ro sau telefonic, la numărul 0259/412724.
Expoziţia va fi deschisă atîta timp cît va exista interes din partea publicului şi va putea fi vizitată între orele 9,30 şi 16,00.
Leonard Cohen, la Nisa, în livada de măslini
Timp de 15 ani a tăcut. Nu a mai dat concerte, nici măcar nu a mai cântat la chitară. După zen, meditaţie transcendentală şi retragere în anonimat, Leonard Cohen a revenit pe neaşteptate în faţa publicului. Incredibil, la 74 de ani, Cohen CÂNTĂ. El, care până acum doar îşi murmura cântecele.
Când site-urile de la noi anunţau venirea sa la Bucureşti, în iulie (concert amânat apoi pentru septembrie), deja aveam biletele pentru Nisa în buzunar. N-am regretat nicio clipă. La Bucureşti rişti oricum să iei ţeapă - într-un fel sau altul.
Cohen a fost unul dintre invitaţii speciali ai Festivalului de jazz de la Nisa, organizatorii dorind să ofere publicului şi câte un hors-d’oeuvre. Festivalul se ţine în grădina mănăstirii din Cimiez, printre măslini, într-unul din cele mai selecte cartiere ale oraşului. Aproximativ 8000 de oameni au fost dornici să-l vadă pe “comandorul” Cohen, astfel că spaţiul s-a dovedit până la urmă aproape insuficient.
Abia am reuşit să-l văd - adus de spate, cu mersul unui om bătrân, cu privirea în pământ. Doar când vocea sa a răsunat printre măslini i-am simţit cu adevărat prezenţa. Câteva cuvinte în franceză, versuri ce sună ca un oracol, pentru ca apoi muzica sa să ne învăluie pe toţi, tineri şi vârstnici deopotrivă: Dance Me To The End Of Love, The Future, Ain’t No Cure For Love, Bird On The Wire, Everybody Knows, So Long Marianne, Tower Of Song, Suzanne, I’m Your Man… Piesele sună parcă şi mai bine decât pe disc. Un singur cuvânt poate exprima senzaţiile care te încearcă: incredibil. O voce profundă, caldă, care te unge la suflet şi îţi încălzeşte inima. Cum e posibil să cânţi mai bine la 74 de ani decât la 35?
Din când în când, bătrânul îşi scoate nelipsita pălărie şi, între două cântece, se adresează publicului în franceză. De fapt, recită, iar publicul freamătă. Pe scenă, nouă muzicieni îl acompaniază impecabil. Sunet perfect, orchestraţii dumnezeieşti, totul pus la punct până la ultima notă. Final: Closing Time, apoi încă două bis-uri. Deşi concertul s-a încheiat, magia continuă printre măslinii din Cimiez.
Aflu de-abia pe urmă că în public, ascunşi în sectorul VIP, se aflau Bono şi The Edge de la U2, mari admiratori ai lui Cohen. Când acesta a părăsit scena, s-au repezit afară, în stradă, să-l salute. Prea târziu: maşina bătrânului tocmai pleca.
E reconfortant să afli că un star de talia lui Bono aleargă să-l prindă pe Cohen după concert. Parcă nu te mai simţi idiot că ai făcut 1500 de kilometri cu maşina ca să vezi un bătrânel cântând.
FOTO: Al. Seres
Nefericita întâlnire cu Semnal M
GUEST POST. Viaţa muzicală a Oradiei, săracă în evenimente, prilej de tristeţe pentru Lucian Cremeneanu, care a avut o experienţă nefericită dorind să-i asculte pe Semnal M la Blue Monday.
Lucian Cremeneanu
E pentru prima dată în viaţa mea când plec de la un concert înainte să se termine. Pe scenă e o formaţie pe care n-am mai văzut-o live din 1995, de care îmi era tare dor şi care îmi place mult - Semnal M. Cei trei cântă excelent, sunetul este clar şi cinstit, melodiile îmi provoacă frumoase aduceri aminte şi, totuşi, eu plec acasă la jumătatea concertului. De ce?
Tower of Song
A apărut numărul 5 al revistei Familia
Numărul pe luna mai al Familiei, proaspăt ieşit din tipografie, e ilustrat cu lucrări din expoziţia itinerantă de artă decorativă textilă şi ceramică, care a fost prezentă şi la Oradea. Articolul meu despre cea mai recentă (şi mai scandaloasă) carte de poeme a lui Emil Brumaru îl puteţi citi şi aici pe blog, în pagina de Cronici literare.
Cei interesaţi de numerele mai vechi ale revistei le pot consulta pe site-ul Revistei Familia.