Alexandru Seres

Critic primarul Oradiei, dar ii recunosc si meritele. Ciudat, ele chiar exista! Metatext - continuare la blogul anterior, extras dintr-un raspuns la un comentariu la Anonimul oradean. Baaai! ce complicat suna…
Daca articolul meu (Anonimul oradean - sau cum sa devin primar)a provocat atat de multe interventii, inseamna ca n-am muncit degeaba in spatiul acesta virtual, desconsiderat de unii ca fiind frivol (DLB, dar si altii: chiar nu inteleg de ce o fi mai frivol spatiul virtual - blogul - decat ziarul! Si aici, si acolo, tot eu sunt cel care scrie, va asigur, si cu aceeasi dedicatie!).

Revenind: nu m-am angajat in vreun razboi cu primarul si cu nimeni altcineva. Nu sunt un luptator, sunt un cetatean al urbei ca oricare altul, care are pareri. Si mi le exprim, incercand sa fiu cinstit cu mine si cu semenii. Si daca tot am ajuns la marturisiri (scriu un blog, fir-ar, care ar trebui sa fie un fel de jurnal - dar totusi e mai mult decat atat), trebuie sa spun aici ca, daca il critic atat de mult pe Petru Filip pentru ceea ce face in prezent, e pentru ca vad tot mai limpede ca omul se incranceneaza la adresa celor care au alta opinie decat a lui, in special cei care nu vor in ruptul capului sa-i recunoasca meritele.

Si acum atentie mare, ca e groasa: eu nu ii neg meritele lui Filip!!! A facut multe lucruri in ultimul sau mandat (nu si in cele anterioare) pentru orasul acesta. Nu e putin lucru, spre exemplu sa rezolvi bdul Magheru, str Republicii si Primariei, cu canalizare cu tot. Sunt convins ca a fost o treaba extrem de grea. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa fiu multumit de REZULTAT! E bine ca a facut, dar nu e bine CUM s-a facut (lucrari care tin ani de zile, circulatie data peste cap, calitatea executiei indoielnica, aspect final nesatisfacator). N-o mai lungesc si cu alte exemple: e limpede, pentru orice om cu bune intentii, ca primarul a muncit, s-a straduit. Cum e la fel de limpede ca nu prea i-a iesit.

Asta e, domnule Filip, orice ati face. Iar cand echipa de la Primarie vine cu nastrusnicii de genul piramidei de sticla sau a simbolului de la Ciuperca, nu pot sa spun decat ca Filip a luat-o razna! Ma uit in jur si vad un oras care arata ca un talcioc de prost-gust: cu exceptia cladirilor vechi, din perioada secession (si acelea paraginite multe din ele), tot ce se construieste arata absolut jalnic, de parca arhitectul-sef al orasului ar fi venit direct de la coada vacii. Nu mai vorbesc de amenajarile stradale, ale spatiilor verzi, de un amatorism incredibil. Dintr-o bijuterie interbelica, Oradea a ajuns un targ infect, un monstru diform din punct de vedere arhitectonic, uratenia instapanindu-se peste acest oras in acelasi ritm cu care a crescut uratenia din sufletele locuitorilor sai.

Dar vad ca ma lungesc impardonabil. Ce sa fac, daca imi intra pe blog oameni cu care chiar pot sta de vorba! Sunt atat de putini in acest oras, care s-a umplut de tarani - la propriu si la figurat, deopotriva. Incerc si eu sa cred ca speranta moare ultima…

Ma simt ca un gainatz in ploaie. Am cerut preopinentilor mei de pe blog sa-si decline identitatea, daca vor sa discute cu mine, fiindca nu stau de vorba cu anonimi. Acum si primarul Oradiei se zborseste la forumistii de pe Bihor Online, reprosandu-le ca se ascund dupa pseudonime cand il critica. Nashpa! Cred ca voi candida la Primarie.

Petru Filip si Alexandru Seres, primari la mititica… (Montaj foto Sorin Spataru. Multumiri, Sorine!)

Iertare! Am fost un dobitoc. M-am enervat cand tot felul de mutzake, nettics, rogvaivi cu pretentii de telectuali, au dat in mine pe blog, ca in sacul de cartofi, ascunzandu-se dupa pseudonime de tot penibile. Aratati-va fata!, le-am strigat, iesiti din gaurile de soareci… Am fost un prost crezand ca esenta Internetului e comunicarea – si nu anonimatul. M-am inselat. Traiasca iresponsabilitatea asumata, curajul nebun de a injura cu capul bagat adanc in nisip, declamarea adevarurilor profunde ale universului cu banda lui Moebius pe ochi…

Exemplul meu a nascut discipoli. Nimeni altul decat primarul Oradiei, Petru Filip, cel care a facut din Oradea Mare o Venetie mica (avem si noi sumedenie de canale – dar sunt infundate), s-a pronuntat public impotriva forumistilor recalcitranti de pe Bihor Online, trimitandu-i la plimbare. Isi spun sincer parerea despre primar? Ii imputa ca a dus de rapa Oradea? Sunt niste anonimi, sa le fie rusine! Sa-si dea numele - n-au decat sa injure, dar sa spuna cine sunt! Cu ce drept critica sub nume virtuale?

Il inteleg foarte bine pe domnul primar. E greu sa dai piept cu opinia publica, sa suporti criticile tuturor, injuraturile, sa ti se spuna verde in fata ca esti incapabil, ca ai distrus orasul, ca te doare in cot de Oradea si oradeni. Si toate astea, spuse de anonimi. La dracu, sunt anonimi - ergo nu exista! Degeaba dubiteaza si cogiteaza…

In Oradea traiesc vreo 190.000 de anonimi. O buna parte din ei il injura pe primar. Fiindca strazile sunt pline de gropi, circulatia imposibila, parcarile insuficiente si scumpe, cladirile publice in ruina, FC Bihor a ajuns de tot rahatul, malul Crisului va fi betonat, Muzeu – canci, Biblioteca – ioc, Gradina Zoologica – pauza… Iar Primariei ii arde de parcari supraetajate, piramide de sticla, aquaparkuri si simboluri ale orasului in varful dealului… Paris, New York, Rio de Janeiro puse una peste alta!

Daca toti anonimii care sunt nemultumiti de primar si-ar da numele, ar deveni Oradea – o, ce sat frumos! - un oras adevarat? Nu cred, dar fiindca si eu m-am suparat pe anonimi, ma gandesc serios sa candidez la Primarie, daca tot pleaca domnul Filip la Bruxelles. Asta in cazul in care ma vor vota toti anonimii aceia…

Apropo, domnu Filip, cei care v-au votat si-au scris numele pe buletinele de vot?

Sever Voinescu de la Cotidianul face o pledoarie de toata jena pentru subiectivismul din presa de la noi. Argumentul sau: succesul ziarelor romanesti se datoreaza… lipsei de obiectivitate. Halal!
Rar mi-a fost dat sa citesc aberatii precum cele ale lui Sever Voinescu de la Cotidianul. Iata ce scrie jurnalistul in cauza, in articolul Sa nu fim obiectivi!: La noi, imediat dupa 1990, toata lumea si-a anuntat atasamentul la standardul presei obiective, echidistante, care livreaza informatie pura si care desparte clar stirea de comentariu. BBC, Frankfurter Allgemeine sau Financial Times au fost asumate ca modele. Asa trebuie sa fie, ne-am spus cu totii, pentru ca asa e in tarile in care libertatea dubleaza prosperitatea. La aproape 20 de ani de atunci, constatam ca toate produsele de presa care au facut succes si au supravietuit prestigios in Romania dovedesc contrariul.

Am ramas cu gura cascata! Adica toata presa nationala, plina de stiri de scandal, fara surse, sau cu surse anonime, cu tiraje in cadere libera, e presa de succes! Se cheama ca au supravietuit prestigios… Publicul s-a saturat sa citeasca stiri care nu se confirma, presupuneri tampite ale ziaristilor (vezi presa de ieri, cu scenarii dintre cele mai idioate privind ce se va intampla la consultarile de la Cotroceni - nu s-a adeverit nimic!). Aceasta e cauza reala a scaderii tirajelor, a audientei. Subiectivismul pentru care pledeaza Sever Voinescu - inclusiv in stiri! - inseamna de fapt pierderea totala a credibilitatii presei romanesti. Iar credibilitatea, increderea cititorului in stirile publicate, in obiectivitatea ziarelor, e singurul lucru de care presa romaneasca nu pare sa tina cont, in ruptul capului.

Poate ca nu vi se va parea relevant exemplul pe care il dau, dar un cotidian local cum e Jurnal bihorean isi datoreaza cresterea constanta a tirajelor, din 2000 incoace, tocmai unei strategii editoriale bazate pe obiectivitate, pe separarea neta dintre stiri si comentarii, in spiritul presei anglo-saxone. Jurnal bihorean e printre putinele ziare din tara cu tirajul in crestere, ajungand de la 7.000-8.000 de exemplare in anul 2000, la 15.000 in momentul de fata (cu peste 11.000 de abonamente). Spre comparatie, ziare nationale ca Adevarul, Romania libera sau Ziua au ajuns sa aiba tiraje intre 20-25.000 exemplare, in continua scadere. Si nici Evenimentul zilei nu se simte prea bine! Iar Libertatea, orice s-ar zice, numai presa de prestigiu nu e…

Sunt teorii pe care ziaristii le vantura la tot pasul, dar pe care nimeni nu le aplica. Verificarea informatiilor din trei surse e una din aceste marote ale presei. Teorie frumoasa – practica zero!
Voiam demult sa scriu despre asta, dar ezitam, de teama sa nu fiu inteles gresit. Ce vor spune cititorii, saracii? Ca ziaristii sunt neseriosi? Ca sunt ipocriti, una spun si alta fac?
De cate ori cineva da publicitatii o informatie gresita, i se da peste nas: n-ai verificat-o din trei surse! Tampenia asta e vehiculata de toata lumea, dar nimeni nu aplica procedura. Ar fi si idiot sa verifici orice informatie din trei surse diferite: n-ai mai apuca sa publici nici o stire. Ba uneori n-ai reusi sa gasesti nici doua, dar trei!

Ganditi-va putin, inainte de a da cu piatra: ce rost ar avea sa verifici din trei surse o informatie dintr-o simpla stire, cand o ai direct de la sursa? E clar ca, cel mai adesea, verificarile multiple sunt necesare doar in cazul materialelor de investigatie, cand datele nu sunt sigure, sau provin din surse anonime. In rest, vorbim ca sa ne aflam in treaba, sa ne dam in cap unii altora.

Problema ar trebui sa fie pusa corect in felul urmator: cand sursele nu pot fi dezvaluite (fiindca nu doresc sa le fie dezvaluita identitatea), fiind vorba de alegatii (practic simple afirmatii, si nu informatii – deosebire esentiala!), e neaparata nevoie ca ziaristul sa mai gaseasca inca doua surse credibile (chiar daca si acestea raman anonime). Asa se procedeaza in presa occidentala – vezi „Toti oamenii presedintelui” (cazul Watergate).

Spre exemplu, standardul New York Times pentru verificarea faptelor (nu si a declaratiilor) cere cel putin doua surse independente. Cam asa se procedeaza in toata presa din Occident. Cel mai adesea insa, e vorba de presupuse fapte - de la modul in care a decurs un simplu accident de masina (martori, politie), pana la acuzatii de fapte de coruptie la nivel inalt.

In presa romaneasca, nici vorba! Presupuneri, zvonuri, barfe sunt date publicitatii fara o minima verificare, doar pe baza faptului ca sursa e de incredere, sau pur si simplu fiindca asa crede (sau vrea sa se creada) ziaristul. In cazul jurnalistilor romani rapiti in Irak au fost numeroase astfel de situatii. S-au vehiculat atatea zvonuri - tampenii uriase, care ulterior au fost infirmate, incat ai fi fost tentat sa crezi ca toata presa a innebunit. Si nimeni nu s-a obosit sa rectifice vreo stire neconfirmata, daramite sa-si ceara scuze pentru enormitatile debitate.

Ziaristii din Romania se intrec pe sine: incapabili sa se abtina de la comentarii in stiri, fac teoria chibritului pe bloguri, sustinand ceea ce e de nesustinut: opinia personala a ziaristului, strecurata in stiri, e o fatalitate care trebuie acceptata!
Controversa pe blogul Cotidianul intre Sever Voinescu si Pavel Lucescu. Subiectul: fapte si opinii in presa. De toata frumusetea dialogul, cu interventii de o rarissima ingenuitate. Argumentatii tipice pentru presa romaneasca: ziaristul roman nu se poate abtine de la comentarii in stiri, deci sa-l lasam sa o faca - asa ii sade bine!

Asta e, traim in Balcani, unde totul e posibil, chiar si acceptarea, ca pe o fatalitate - atentie, breslasi - a lipsei de profesionalism! Caci daca nu esti in stare sa scrii o stire fara sa-ti strecori opiniile personale (pe post de inlocuitor de informatie, caci sub forma asta apare cel mai adesea comentariul in stiri), inseamna ca n-ai habar cu ce se mananca jurnalismul. Sau pur si simplu, refuzi cu obstinatie sa fii obiectiv. Pentru ca nu-ti convine - sau pur si simplu din interes! Asta da, jurnalism balcanic - de fapt, dambovitean…

O bila alba, totusi, pentru Pavel Lucescu,

a carui argumentatie lucida se constituie intr-o pledoarie pentru obiectivitate (facand necesara diferenta intre obiectivitate si adevar).

Zilele trecute am avut onoarea sa particip la Congresul Ziarelor Europene, care s-a desfasurat la Viena, intre 4-6 martie 2007. Pentru moment, o dare de seama, cu promisiunea ca voi reveni, cu impresii personale si chestii de culise…

Peste 600 de ziaristi din toate tarile Europei au participat la inceputul acestei luni la Congresul Ziarelor Europene - European Newspaper Congress, care s-a desfasurat intre 4 - 6 martie, in superba sala de bal a Primariei Vienei. Ziarele trustului de presa Inform Media au fost reprezentate de Alexandru Seres, redactor-sef si editor coordonator pentru cotidianele Jurnal bihorean (Oradea), Adevarul de Arad, Cuvantul liber (Deva) si Timpul (Resita). Din Romania au mai participat ziaristi si editori din Timisoara (Agenda), Brasov (Gazeta de Transilvania) si Bucuresti (trustul Ringier).
Editia din acest an a Congresului a fost dedicata noilor concepte de design si tendintelor actuale din mass-media scrisa. In cadrul lucrarilor au fost anuntati si castigatorii celei de-a opta editii a Premiilor Ziarelor Europene – European Newspaper Award.

Concepte noi in presa scrisa europeana
Cele mai interesante probleme dezbatute in cadrul congresului s-au referit la schimbarile prin care trece presa din Europa, confruntata cu provocarile Internetului si televiziunii. Solutiile gasite la aceste provocari au fost tabloidizarea a tot mai multe ziare de tip traditional (texte mai scurte, fotografii mai mari si mai atractive), precum si utilizarea unor concepte jurnalistice moderne, care il implica pe cititor in rezolvarea problemelor comunitatii (cititorul-reporter, forumurile civice).

De un deosebit interes s-a bucurat prezentarea conceptului inovativ al forumului civic, introdus pentru prima oara in Europa de cotidianul Vorarlberger Nachrichten din Austria. Christian Ortner, redactorul-sef al cotidianului care a primit din partea Asociatiei Mondiale a Ziarelor titlul de Ziarul Anului 2006, a prezentat acest concept, bazat pe implicarea membrilor comunitatii in dezbaterea si solutionarea diverselor probleme locale.

Christian Ortner (stanga) prezinta conceptul inovator de forum civic (Foto: Alexandru Seres)

Forumul civic se defasoară prin e-mail, ziarul asumandu-si rolul de moderator si, in acelasi timp, de interfata cu institutiile locale, responsabile de rezolvarea acestor probleme. De altfel, acest concept, numit burgerforum (forum civic), a fost introdus recent la toate ziarele trustului Inform Media.

Cele mai bune ziare
In cadrul congresului au fost anuntate si premiile de excelenta acordate unor ziare din Europa. Iata castigatorii celor mai importante premii:

- De Morgen - Belgia (categoria cotidiane nationale)
- Bergens Tidende - Norvegia (categoria cotidiane regionale)
- Hufvudstadsbladet - Finlanda (categoria cotidiane locale)
- 24sata - Croatia (categoria nou-veniti)
- Expresso - Portugalia (categoria saptamanale)
- Superdeporte - Spania (ziar de sport - premiul special al juriului)

Au mai fost acordate numeroase alte premii, dintre care mentionam cel primit de Vorarlberger Nachrichten, pentru pentru inovatie in presa. De asemenea, dintre ziarele romanesti a fost premiat cotidianul Adevarul, pentru utilizarea caracterelor tipografice.

Gala premiilor de excelenta, in superba sala de bal a Primariei vieneze. (Foto: Alexandru Seres)

Vezi si site-ul oficial al Congresului la http://www.newspaper-congress.eu, cu multe fotografii