Alexandru Seres

Ziua morţii lui Shakespeare, 23 aprilie - dată considerată şi a naşterii sale, a fost un prilej de a vorbi despre marele Will, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, în cadrul Săptămânii Cărţii. Profesorul clujean Virgil Stanciu a ţinut o prelegere despre “Eternul Shakespeare“, invitat de catedra de engleză a Universităţii din Oradea.

Traian Ştef, directorul Bibliotecii, a amintit în cuvântul său de deschidere că 23 aprilie nu e doar data morţii lui Shakespeare, ci şi a lui Cervantes (amândoi au murit în aceeaşi zi a anului 1616).

 Doru Mateoc, prodecanul catedrei de engleză a Universităţii din Oradea, a fost cel care l-a prezentat pe Virgil (”Bill”) Stanciu, amintind cărţile scrise de eminentul specialist al literaturii anglo-saxone: “Orientări in literatura sudului american“(1977) - o carte mai veche, dar care “nu şi-a pierdut cu nimic din claritatea şi vigoarea sa”, precum şi recenta “The Transition to Modernism in English Literature ” (2007) - o altă lucrare de referinţă a profesorului Stanciu.

Doru Mateoc a mai vorbit şi despre prodigioasa activitate de traducător a lui Virgil Stanciu, enumerând câţiva dintre scriitorii pe care aceştia i-a tradus în decursul timpului: William Styron (”Alegerea Sophiei“), Joseph Conrad, David Lodge, Ian McEwan, Francis Scott Fitzgerald, Margaret Atwood, George Steiner (”Maeştri şi discipoli“) şi alţii.

În deschiderea conferinţei sale, Virgil Stanciu a ţinut să remarce că s-au împlinit exact 444 de ani de la naşterea lui Shakespeare, precizând însă, nu fără umor, că nu poate lămuri semnificaţia acestei cifre. Mai plin de substanţă i s-a părut faptul că sărbătorirea eternului Will are loc exact de Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al Angliei.

Shakespearolog de ocazie, profesorul Stanciu a evocat pentru început celebra frază a lui Ben Johnson,  “not of an age, but for all times“, utilizată îndeobşte pentru a sublinia universalitatea dramaturgului, subliniind faptul că Shakespeare este “permanent şi universal, chiar dacă uneori filmele şi adaptările teatrale îi trădează în bună măsură spiritul”. 

Virgil Stanciu a amintit şi câteva dintre creaţiile marcate de opera shakespeariană, precum filmul lui Akiro Kurosawa, “Tronul însângerat” (”Macbeth“), sau romanele lui Iris Murdoch “Marea, marea” şi William Faulkner “Zgomotul şi furia“.

Dintre shakespearologii români, profesorul Stanciu i-a amintit pe Leon Leviţchi, V. Ştefănescu-Drăgăneşti, Dan Grigorescu, Mihnea Gheorghiu - care au contribuit la traducerea integrală a operei dramaturgului englez, dar şi pe mai tânărul George Volceanov, cu a sa “The Shakespeare Canon Revisited” (2005), în care acesta pledează pentru lărgirea corpusului de opere shakespeariene - sau alţi tineri de talent, ca Rareş Moldovan sau Adrian Papahagi, care au avut contribuţii în acest domeniu.

FOTO: Al. Seres

*

Prof. Univ. dr. Virgil Stanciu este absolvent al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A susţinut doctoratul în anul 1974, cu o teză în domeniul Filologiei, specializarea Literatură Americană.

Cursuri predate: Literatură engleză (premodernism şi modernism), Romanul britanic în a doua jumătate a secolului XX, Teatrul american, Contextul ideatic al literaturii americane (masteratul de Studii de Literatură şi Lingvistică americană), Teatrul şi filmul irlandez (masteratul de Studii irlandeze), Poetica romanului (Şcoala Doctorală).

Aria de cercetare: Literatură engleză premodernă şi modernă, romanul contemporan britanic şi american, teatrul şi filmul irlandez, teatrul american, traduceri şi traductologie.