GUEST POST. Blogând arar, Adrian a prins treptat gust. Merită încurajat…
http://adriangagiu.romblog.ro/
O să fiu mai activ pe blog (până la proba contrarie), că aşa-i trendi. În ţara culului, trendi e-mpărat. Pentru început, o să revelez Universului noua mea descoperire: există şi lucruri de văzut la tembelizor. Nu mă refer la Discovery, băi culţilor, ci la canalele (ce mişto sună) “obişnuite”. Poate o să fac chiar un fel de cronică TV în viitor, mă mai gândesc.
Să începem cu un film de pe HBO, un film foooaaarte neobişnuit pentru cinismul fecaloid pe care e la modă să-l exhibăm azi: “Miss Potter” (“Domnişoara Potter”). Nu pun linkuri, ca pentru leneşi, cine e curios, să-l caute. E despre o autoare de cărţi pentru copii, n-are explozii de maşini, sau super-eroi cu super-puterile anusului, care salvează lumea etc. E cu Renée Zellweger, care e de obicei meseriaşă în roluri de-astea de personaje pline de candoare, un pic duse de-acasă (mai ales în accepţia unui cocalar de succes) şi care trăiesc într-o lume a lor, aşa cum vor ele să fie şi aşa cum ea ar merita să fie: simplă, pură, sinceră, fascinantă, savuroasă. A se vedea şi “Nurse Betty”, alt film mişto, sau chiar câteva străfulgerări din alea cu Bridget Jones. A, Renée e şi o persoană interesantă, nu doar o mare actriţă. Zice ea cam aşa: “Hollywood-ul m-a învăţat multe. Aici mi-am dat seama ce nu vreau să ajung.”
La polul opus ca ambianţă, dar tot demn de văzut, “Rude Awakening” (“Trezită la realitate”), pe AXN. Aparent, un sitcom americănesc, cu episoade de o juma’ de oră (cam scurte uneori). Dar fără personaje pozitive sau în alb-negru, toţi sunt ori alcoolici, ori obsedaţi sexual, ori drogaţi, ori mame denaturate (nu, parlamentari nu sunt, nu e un serial horror). Are un umor destul de neconvenţional faţă de reţetele tâmpe cu care ne îndoapă ăştia din televiziuni, sarcastic, inteligent, destul de realist, fără paradă. A, şi e cu Sherilyn Fenn, fraţilor! O tipă superbă şi cu umor, care a fost şi prin “Twin Peaks” pe timpuri.
La bună vedere! Data aviatoare poate vorbim despre desenele animate bune (Bugs, Daffy, American Dad, Futurama) şi nebune (Scooby Doo, Powerpuff Girls şi alţi monştri cretini care tâmpesc copiii de azi).


În numele fetiţelor Powerpuff protestez cu tărie (de Bihor). The Powerpuff Girls e un desen animat inteligent, de o calitate net superioară multor producţii pentru oameni mari difuzate de canalele româneşti. Pentru sceptici sau necunoscători recomand episodul “The Beat Alls” (tradus mişto în română ca “Bâtălşii”), care este de la un cap la altul o parodie la destrămarea Beatles-ilor. Producătorul serialului, Craig McCracken, este mare fan Beatles şi, pe cale logică, nu are cum să fie prea prost. Întradevăr, există monştri cam cretini în desenele animate cu fetiţele Powerpuff, dar, până la final, toţi o iau în barbă. Ca violenţă, The Powerpuff Girls nu este cu nimic mai prejos de Tom şi Jerry.
P.S. La capitolul desene animate bune îmi permit să mai completez Family Guy.
Family Guy rocks! Da’ parcă mai mişto e South Park…
@Lulu & Dan:
Sigur ca merg si Family Guy, si Droopy, or mai fi cativa. Si cum am putut uita de legendarii The Simpsons (serialul + filmul)?! Oricum, nu asta era tema de data asta. Oameni seriosi si ne uitam “la desene”…
Mai baieti, ati deschis cutia Pandorei
Pt. amatorii de raritati si umor burlesc demential: Screwy Squirrel. E, v-am spart!
)