Alexandru Seres

Frustrant ca, la o zi după eveniment, să nu poţi citi pe net o relatare mai de Doamne-ajută de la lansarea cărţii lui Lucian Cremeneanu, “Welcome To My Paradise” (Editura Arca, Oradea, 2009)). Ziariştii orădeni dormeau duşi la televizor duminică după-amiază, iar bloggerii erau cu nasul în laptop, altfel nu-mi explic. OK, au fost vreo două articole, vai de ele. Eu n-am scris, că am fost unul dintre cei care au prezentat cartea lui Lulu. Aşa că mă limitez să spun că: 1. a fost una dintre cele mai bine organizate şi mai reuşite lansări de carte din Oradea (şi, credeţi-mă, am fost la destule) şi 2. Lulu merită toate laudele pentru carte, e cea mai bună dintre cele scrise de tinerii jurnalişti orădeni în ultima vreme. Noris a cântat grozav, Florin Budea a făcut pe directorul editurii, Ramona Novicov s-a dat artistă, eu am fost cool iar Lulu a fost în paradis. Acestea fiind spuse, iată şi nişte poze.

Numărul pe luna aprilie al Familiei este ilustrat cu lucrări ale tânărului artist plastic orădean Teofil Ştiop, din ciclul ARS dantesca combinatoria. Atractive, ca de obicei, rubricile susţinute de Gheorghe Grigurcu, Al. Cistelecan, Vasile Dan, Alex Ştefănescu (despre Nichita Stănescu în câteva instantanee), Alexandru Vlad, Ioan Moldovan. Numărul oferă o anchetă cu doar două întrebări, dar grele: Care credeţi că sunt mărcile identităţii româneşti astăzi? Ce-l mai ţine pe român, român? Ancheta a fost iniţiată de către Traian Ştef, care mai e prezent în pagini cu o adevărată provocare: repovestirea Ţiganiadei lui Ioan Budai-Deleanu în proza de limbă română contemporană. Proza e bine ilustrată de arădeanul Gheorghe Schwartz şi de timişoreanul Ioan Radin, iar poezia de Nicolae Prelipceanu şi Mircea Petean. Un foarte substanţial interviu acordă poetul Adrian Alui Gheorghe (din Piatra Neamţ), unul dintre „optzeciştii” despre  care scrie Nicolae Manolescu în controversata sa istorie literară. Universitarul orădean Valentin Chifor ni-l prezintă pe Alexandru Andriţoiu în ipostază de epistolier, reproducând o spumoasă scrisoare a acestuia către  Traian Blajovici. Universitatea de pe Criş e prezentă şi prin semnăturile Lianei Cozea (cu un fragment dintr-un studiu amplu despre iluziile mistificării) şi a Magdei Danciu (despre romanul englezului Richard Powers, Cel care cheamă ecoul, distins cu premiul naţional de proză în 2006). La traduceri avem un poet slovac, Pavol Janik, tradus de Simona Grazia-Dima. Mircea Morariu, proaspăt laureat al premiului naţional pentru critică de teatru, scrie cu aceeaşi pricepere şi dăruire despre spectacole şi cărţi de teatru , în stilul său care îmbină erudiţia cu vocaţia critică.

Articolul meu despre Paul Goma, aici.

Lucian Cremeneanu îşi lansează duminică, 24 mai , la ora 18, volumul de debut “Welcome to My Paradise”, un jurnal de călătorie scris cu ocazia unui sejur de trei săptămâni în insula Bali. Evenimentul are loc la hotelul Maxim din Oradea.

Adriana Săftoiu îşi va lansa miercuri, 20 mai 2009, ora 11:00, în sala Traian Moşoiu a Primăriei Oradea cartea ”Jurnal de campanie”. Organizatorii evenimentului sunt Primăria Municipiului Oradea şi Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării.

Pentru numărul din luna mai al revistei Familia am pregătit o anchetă în rândul scriitorilor români care au blog (paradoxal, nu sunt atât de mulţi pe cât s-ar putea crede – dată fiind natura “meseriei”). Redau mai jos, în avanpremieră, răspunsurile la una dintre cele cinci întrebări – pentru restul va trebui să mai aşteptaţi până la apariţia lor în revistă!

• Sunteţi mulţumit de oferta culturală a blogosferei româneşti? Dacă nu, ce credeţi că (îi) lipseşte?

Vasile Baghiu: Nu-mi bat capul cu oferta culturală a blogosferei româneşti, adică nu-i duc grija, pentru că nu are nevoie de grija mea. Atâta cât este, ea poate fi de folos unor oameni interesaţi, iar acest lucru mi se pare cel mai important. Oferta din alte spaţii lingvistice este, din fericire, atât de diversă încât nu cred că mai contează cât de bogată sau cât de săracă este oferta românească. Trăim – ca să folosesc o expresie cunoscută – într-un sat planetar.

Leo Butnaru: Mă interesează doar unele personalităţi care au (şi) bloguri şi nicidecum oferta, fie ea şi culturală, la hurtă. Mă interesează cei care au avut un nume până a fi avut un blog şi nu cei care cred că şi-ar putea face un nume cu ajutorul unui blog. Iar dacă reuşeşti a naviga-cerceta în spaţiile mai multor limbi, literaturi şi culturi, îţi dai seama că poţi fi nemulţumit doar de limita posibilităţilor tale (energie, timp) de a beneficia de un „echilibru” între cerere şi ofertă.

Ruxandra Cesereanu: Mulţumită nu am cum să fiu… dar aceasta este o poveste mai lungă.

Vlad Moldovan: Eu vizitez doar câteva bloguri şi nu mi-am făcut din asta o activitate per se – de obicei o fac când mă gândesc „oare ce mai face x sau  y?” şi  atunci intru la el pe blog de curiozitate.

Mircea Pricăjan: Nu pot spune nici da, nici ba. Căci nu ştiu şi sunt convins că n-o să ştiu niciodată care este cu adevărat oferta blogosferei româneşti. Pot spune doar că e o zi frumoasă aceea în care dau întâmplător peste blogul cuiva care ştie să-şi transpună gândurile în cuvinte corect şi onest. Căci cultură/literatură poţi găsi unde nici nu te aştepţi. Şi că e o zi sumbră atunci când aflu, de pildă, că LuciaT a hotărât să-şi închidă blogul Terorism de cititoare. Iar dacă pare că lipseşte ceva, ca în viaţă, nimeni nu poate spune că acel ceva nu există. Poate că încă aşteaptă să fie descoperit. – Asta ca să închei tot pe-un ton biblic-cohelian.

Miruna Vlada: Da, sunt foarte mulţumită, mai ales în ultimii ani. Găseşti orice în blogosfera culturală şi cred că e minunat chiar că putem vorbi deja de o astfel de categorie. De la bloguri despre scriitori,  la videopoeme, dezbateri aplicate pe texte contemporane, cenacluri online şi tarabe virtuale cu ultimele apariţii editoriale. I-ar mai trebui ceva spirit critic şi poate mai mult marketing pentru scriitori, dar cred că va evolua de la sine către o articulare mai coerentă.

Mihail Vakulovski: : Am făcut o anchetă la Tiuk! despre cum ar fi blogurile marilor scriitori (dacă ar avea aşa ceva), aici e textul: http://www.tiuk.reea.net/19/vakulovski_anketiuk.html. Dar, de fapt, blogosfera se blogăreşte destul de cool.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania, în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea, organizează în perioada 15-17 mai Caravana Filmelor, eveniment care constă în prezentarea unor filme româneşti premiate internaţional şi filme străine de top. Programul iniţiat de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) oferă cinefililor posibilitatea de a revedea filme la cinema, în regim de festival.
Printre proiecţiile româneşti care vor rula la Oradea se numără filmele Restul e tăcere, în regia lui Nae Caranfil şi Nunta mută, în regia lui Horaţiu Mălăele.
    Totodată, organizatorii pregătesc o surpriză publicului român: avanpremiera filmului Katalin Varga, co-producţia româno-britanico-maghiară, regizată de Peter Strickland şi produsă de Tudor şi Oana Giurgiu. Prezentat în premieră în cadrul Competiţiei oficiale a Festivalului de la Berlin din acest an, Katalin Varga a obţinut Ursul de Argint pentru coloana sonoră (sound design). După 26 de ani, este primul premiu câştigat la Berlinală de un film de lung-metraj cu participare majoritar romanească, de la «Pas în doi» al lui Dan Piţa, premiat cu o menţiune specială a juriului în 1986.
    Filmele rulează la Filarmonica de Stat Oradea, după următorul program:
     15 Mai: 18.00- 20.30 – Death Race
              21.00- 23.00 – Nunta mută
     16 Mai: 11.00- 13.00 – Madagascar 2
              13.30- 15.30 – Delirious
              16.00- 18.00 – Katalin Varga
              18.30- 20.30 – Pescuitul sportiv
              20.30 – 22.30 – Restul e tăcere
     17 Mai: 11.00- 13.00 – Madagascar 2
              13.30- 15.30 – Interview
              16.00- 18.00 – Întâlniri Încrucişate
              18.30- 20.30 – Venus
              20.30- 22.30 – California Dreamin’

Biletele se pot cumpăra de la casa de bilete din incinta Filarmonicii.

Aflu cu întârziere că fotografiile lui Harris Wallmen din ciclul “Ultimul sas” au fost expuse la Institutul Cultural Român din Bucureşti, între 27 aprilie-4 mai.  Expoziţia fotografului orădean a deschis seria “Fotografia în cuvinte”, un proiect al ICR care va aduce lunar în faţa publicului personalităţi ale fotografiei contemporane din România.

Expoziţia “Ultimul sas” a fost organizată cu sprijinul revistei PHOTO magazine, care apare la Oradea şi al cărei redactor-şef este Harris Wallmen. Fotografiile au fost realizate în satul Gherdeal, lângă Sibiu, unde nu trăieşte decât un singur om…

Fotografiile - absolut splendide - pot fi văzute aici.

Ediţia a XIII-a, 16-20 mai 2009

Complexul „Muzeul Ţării Crişurilor” din Oradea vă propune o serie de evenimente muzeale şi culturale în cadrul  celei de-a XIII-a ediţii a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, care va avea loc între 16-20 mai 2oo9.

Cu acest prilej va fi prezent la Oradea şi Marian Munteanu, care îşi va lansa cartea Folclorul detenţiei, apărută la Editura Valahia.

Programul complet al manifestărilor: program_zilelemtc_20091

Editura Polirom vă invită marţi, 19 mai, ora 17.00, la lansarea celui mai recent roman al lui Augustin Buzura, Raport asupra singurătăţii. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea.

A doua zi, miercuri, 20 mai, la ora 10.00, Augustin Buzura se va întîlni cu studenţii de la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea, în sala C023.

La ambele evenimente vor prezenta, alături de autor, Angela Martin şi Daniel Cristea-Enache, iar Ion Simuţ va fi moderator.

Evenimentele sînt organizate în parteneriat cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea, Revista Familia şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”.

PS:  Cel postat anterior era doar un montaj “behind the scenes”.

PS2:     

PS3:  Azi e “Magnificent Day”!