Numărul pe luna aprilie al Familiei este ilustrat cu lucrări ale tânărului artist plastic orădean Teofil Ştiop, din ciclul ARS dantesca combinatoria. Atractive, ca de obicei, rubricile susţinute de Gheorghe Grigurcu, Al. Cistelecan, Vasile Dan, Alex Ştefănescu (despre Nichita Stănescu în câteva instantanee), Alexandru Vlad, Ioan Moldovan. Numărul oferă o anchetă cu doar două întrebări, dar grele: Care credeţi că sunt mărcile identităţii româneşti astăzi? Ce-l mai ţine pe român, român? Ancheta a fost iniţiată de către Traian Ştef, care mai e prezent în pagini cu o adevărată provocare: repovestirea Ţiganiadei lui Ioan Budai-Deleanu în proza de limbă română contemporană. Proza e bine ilustrată de arădeanul Gheorghe Schwartz şi de timişoreanul Ioan Radin, iar poezia de Nicolae Prelipceanu şi Mircea Petean. Un foarte substanţial interviu acordă poetul Adrian Alui Gheorghe (din Piatra Neamţ), unul dintre „optzeciştii” despre care scrie Nicolae Manolescu în controversata sa istorie literară. Universitarul orădean Valentin Chifor ni-l prezintă pe Alexandru Andriţoiu în ipostază de epistolier, reproducând o spumoasă scrisoare a acestuia către Traian Blajovici. Universitatea de pe Criş e prezentă şi prin semnăturile Lianei Cozea (cu un fragment dintr-un studiu amplu despre iluziile mistificării) şi a Magdei Danciu (despre romanul englezului Richard Powers, Cel care cheamă ecoul, distins cu premiul naţional de proză în 2006). La traduceri avem un poet slovac, Pavol Janik, tradus de Simona Grazia-Dima. Mircea Morariu, proaspăt laureat al premiului naţional pentru critică de teatru, scrie cu aceeaşi pricepere şi dăruire despre spectacole şi cărţi de teatru , în stilul său care îmbină erudiţia cu vocaţia critică.
Articolul meu despre Paul Goma, aici.
