Alexandru Seres

Oradea va intra în cartea recordurilor drept singurul oraş din lume fără coşuri de gunoi. Conform unui proiect de hotărâre care va fi dezbătut în proxima şedinţă de Consiliu Local, coşurile de gunoi stradale vor fi desfiinţate, în locul lor fiind montate panouri cu inscripţia: “Murdărirea este bună!”

Proiectul de hotărâre pentru desfiinţarea coşurilor de gunoi publice a fost iniţiat de un grup de consilieri, provenind din toate partidele politice. În opinia lor, coşurile de gunoi publice sunt complet inutile, orădenii refuzând cu obstinaţie să le utilizeze şi aruncând mizeria pe jos. Prin desfiinţarea coşurilor, bugetul local va fi degrevat de o cheltuială considerabilă, nemaifiind nevoie nici de înlocuirea recipientelor vandalizate, nici de golirea lor de către RER. 

Recordul mondial la cele mai puţine coşuri de gunoi stradale  este deţinut la ora actuală de un orăşel din Louisiana, Trashville, în care există un singur coş de gunoi, montat în faţa statuii fostului primar al oraşului, John F. Litter, care a desfiinţat amenzile pentru cei care fac mizerie pe stradă.

Link: Orădenii nu ţin la curăţenia spaţiilor verzi

Primăria Oradea găzduieşte vineri, 31 iulie 2009, începând cu ora 12:00, expoziţia „Rezistenţa anticomunistă”, organizată de Academia Civică  Bihor. Cei interesaţi vor avea posibilitatea să viziteze în holul din faţa sălii „Traian Moşoiu” o serie de fotografii şi documente din perioada comunistă, majoritatea documentelor expuse fiind reprezentative pentru judeţele Bihor şi Arad.

La expoziţie vor participa profesorul Corneliu Crăciun, doctorul Augustin Ţărău precum şi istoricul Gabriel Moisa, care vor prezenta rezistenţa ţăranilor la comunism şi colectivizare.

Expoziţia are loc în cadrul evenimentului Ziua Porţilor Deschise la Primăria Oradea, zi în care cei interesaţi vor putea vizita şi birourile în care îşi desfăşoară activitatea conducerea primăriei. 

Recunosc, mi-au alunecat degetele pe taste… A doua întâlnire a bloggerilor orădeni cu Bolojan – da, abia după un an, tot la Time Out. Primarul a fost pesemne tare ocupat de nu şi-a putut face timp ca să mai stea de vorbă cu bloggerii după ce a fost ales. O discuţie animată, cu multe contre, nelămuriri, explicaţii, dar până la urmă constructivă. Şi cu o surpriză: Zoso a fost şi el curios să vadă ce hram poartă primarul nostru. I-a dat cu blitzu-n ochi până l-a orbit.

Catalog: Laurenţiu, Sebi, Ştefan, Lili, Vali, Ciprian, Alin, George, Ioana, Ilie, Noris, Dragoş, Andrei, eu – şi alţii, care n-au semnat condica de prezenţă.

Ce s-a discutat e treaba noastră. Am pus Oradea la cale…

Aveţi poze - să fiţi iubiţi…

PS: Alte poze, mai faine, la Orădeanul  (de fapt cred că le-a făcut urâtul de Zoso

Un articol trist despre unul dintre cei mai buni profesionişti ai presei româneşti, Emil Hurezeanu, pe Hotnews. Ultimul capitol al manelizării mass-media.

Săptămânalul Bihoreanul a lansat în această săptămână o serie de interviuri neconvenţionale, primul căruia i s-a pus sub nas microfonul fiind Ilie Bolojan. Dacă aţi crezut că primarul e un încuiat, fiind mereu încruntat şi morocănos, veţi avea o surpriză. Spune lucrurilor pe nume, nu evită să răspundă la cele mai obraznice întrebări şi mai are şi umor.  Printre altele, puteţi afla de ce a dat primarul Oradea pe mâna ungurilor, de câte ori (şi cât) a luat şpagă, de ce l-a părăsit consilierul personal Orlando Balaş, ce are Crişana cu Primăria şi de ce n-au fraţii Micula pile la Bolojan. Şi, în caz că mai aveaţi dubii, vă veţi lămuri pe deplin cât de penticostal este Ilie.

Urăsc să fac propagandă, dar nu mă pot abţine să nu dau câteva mostre din gândirea iliesciană:

Ilie despre primari: “Eu împart primarii în două categorii: cei care asigură pâine şi cei care asigură circ.”

Despre contractele încheiate de predecesori: “Când am văzut cum arată contractele, mi-am zis: cei care le-au încheiat ori sunt hoţi, ori sunt proşti!”

Când va arăta Oradea ca Viena: “Pentru a vedea palatele din centru renovate, probabil vor mai trebui să treacă 10-15 ani.”

Primăria o face de oaie: “S-a dat aprobare pe doi ani pentru terasa de la Irish Pub. Asta e o greşeală.” 

Cum să-ţi faci pile la primar: ” Mă sună cineva şi-mi spune că vrea să vorbească cu mine, dar nu poate prin telefon. Dacă nu se poate, ori e ilegal, ori imoral, aşa că închei discuţia.”

Primarul despre bozgori naţionalităţile conlocuitoare: “Ca român, nu sunt de acord să înjur pe cineva numai pentru că-i ungur.”

Dumnezeul lui Bolojan: “M-am dus la o nuntă, mi-am luat soţia la dans şi unii s-au mirat că Bolojan dansează, semn că nu-i pocăit.”

Din cugetările unui buticar: “Dacă nu voi mai fi primar, merg să încarc marfă.”

(Foto: Al. Seres)

Revista de cultură Familia ţine pasul cu era digitală, putând fi găsită acum şi pe Facebook, sub numele Revistadecultura Familia. Prietenii de pe Facebook ai revistei află astfel primii despre apariţia noilor numere, precum şi despre evenimentele organizate de redacţie – simpozioane sau lansări de carte. Pentru a vă face un cont pe Facebook şi a vizualiza pagina Familiei, accesaţi http://www.facebook.com/. Logarea este simplă, nu necesită mai mult de 2 minute.

Bono la Berlin, aşa a început concertul… Voi reveni după ce îmi revin

more about “Auch ich war ein Berliner “, posted with vodpod

PS: http://www.youtube.com/watch?v=_Pjn5E6yOKo

Numărul pe luna iunie al revistei Familia e pe cale să ajungă în chioşcuri, cu un conţinut bogat de proză şi poezie. Din păcate prozaicul ne-a cam dat peste cap, astfel că numărul 6 apare cu puţină întârziere.

Înainte de a vă prezenta noul număr al revistei Familia, se cuvin două precizări pentru cei mai puţini informaţi cu privire la cele petrecute la revistă în ultima lună: 1. Am fost numit director interimar, dar nu sunt redactor-şef; 2. Atribuţiile de redactor-şef le-am delegat lui Ioan Moldovan. Aşa este corect: ar fi fost o mare nedreptate ca, printr-un concurs de împrejurări stupid, cel care a condus timp de 20 de ani revista să rămână simplu redactor până la organizarea concursului pentru ocuparea postului.

Asta e, trăim în România - the land of no choice.

Într-un asemenea moment, parcă se simţea nevoia unui bilanţ. Îl face chiar Ioan Moldovan, în editorialul numărului pe luna iunie, intitulat – cum altfel – “Familia 20″: “În viaţa Familiei, aceşti 20 de ani trecuţi au însemnat în primul rând o istorie pe care aş aşeza-o sub semnul strădaniei – împlinite, cred – de a conta valoric cu adevărat în peisajul atât de viu, de pestriţ, de solicitant, al vremurilor noastre culturale.” Rubricile lui Gheorghe Grigurcu, Al. Cistelecan, Alexandru Vlad, Vasile Dan, Alex Ştefănescu sunt şi ele prezente, ca parte a acestei strădanii invocate de Ioan Moldovan. Traian Ştef continuă mirifica transcriere modernă a Ţiganiadei lui Budai-Deleanu, ajungând la cântul III. În cea mai consistentă secţiune a revistei, poezia, îi avem pe Liviu Apetroaie, Mihaela-Claudia Condrat, Petru Covaci, Alexandru Virgil Iordache, Gheorghe Izbăşescu, Lucian Parfene, Viorica Răduţă, Ion Scorobete, Lucian Scurtu, Teofil Răchiţeanu şi Ioana Miron. La capitolul proză figurează Radu Albulescu, Flori Bălănescu şi Daniel Dragomirescu. Cronica literară este semnată de Ioan Moldovan, Marius Miheţ şi Cornel Munteanu – iar pe cei interesaţi de noutăţile din peisajul editorial orădean îi invit să citească despre cartea lui Lucian Cremeneanu “Welcome to My Paradise” - cronica poate fi citită şi pe acest blog, la pagina Scriitori orădeni.

Următorul număr al revistei va fi dublu şi va apărea la finele lunii august.

O droaie de vizitatori ajung pe blogul meu căutând jocuri cu tramvaie. Totul din cauza tramvaielor Siemens din Oradea, mândria municipiului, ctitorie a fostei administraţii, pentru care s-au cheltuit peste 30 de milioane de euro şi despre care am scris în nenumărate rânduri. Drept pentru care scriu rândurile de faţă, ca obsedaţii de tramvaie să aibă ce citi aici.

N-am idee pentru ce sunt unii atât de obsedaţi de un mijloc de transport atât de banal. Treaba lor, eu mă întreb doar dacă Oradea e un oraş care să-şi permită asemenea tramvaie? Cu siguranţă nu. Rupţi în cur cum suntem, ne lipsea tichia de mărgăritar

Recent am fost într-un scurt periplu prin Europa şi am făcut fotografii ale tramvaielor din Cracovia, Berlin şi Praga. Ei bine, tramvaiele din Oradea sunt mai mândre! Drept pentru care vă propun să faceţi o comparaţie şi să răspundeţi la întrebarea: ce avem noi şi nu au oraşele mai sus pomenite? Dacă habar n-aveţi ce să răspundeţi, nu-i bai, vă mai dau o şansă, punându-vă o întrebare ajutătoare: ce au ei şi noi nu avem?

PS: Dacă nu v-a ajuns, luaţi de aici:

La mormântul lui Radu Enescu, 23 iulie 2009 – 15 ani de la moarte.  Cei care şi-au adus aminte: redacţia Familia, Primăria Oradea şi câţiva apropiaţi…

Adevărul, drumul şi călătoria spre adevăr

După cum un călător se poate rătăci în peregrinările sale, tot aşa filosoful poate greşi. De aceea adevărul, drumul şi călătoria spre adevăr nu sunt posibile fără proclamarea dreptului la eroare. Sedentarismul mintal, satisfăcut în propria-i suficienţă placidă, nu greşeşte: genialitatea, însă, dimpotrivă. Desăvârşiţi în prostia lor, proştii nu comit erori. Dar nici nu împing înainte măcar cu un milimetru progresul cunoaşterii.” (Radu Enescu, Ab urbe condita)

Orice om, şi cu deosebire unul care a trăit în atmosfera rarefiată a spiritului, este mai mult decât gesturile şi cuvintele sale, întâmplătoare şi deci efemere; ceea ce semenii săi pot să vadă şi să priceapă din frământările lui e doar vârful aisbergului. Azi, când se împlinesc 15 ani de la moartea lui Radu Enescu, la ora 18, la Muzeul “Iosif Vulcan”, în cadrul Saloanelor Revistei “Familia”, se va ţine un simpozion comemorativ Radu Enescu – 15 ani de la moarte.

De la ora 17.00, la mormântul scriitorului din Cimitirul Rulikowski, vor fi depuse jerbe şi coroane de flori. Sunt invitaţi toţi cei care păstrează o amintire frumoasă celui care s-a stins din viaţă la 23 iulie 1994 şi care simt nevoia sufletească să-i evoce personalitatea.

Eplicaţie pentru un consum neobişnuit de mare de apă

Ediţia a XVI-a / Parcul “NICOLAE BĂLCESCU”

Parcul Bălcescu din Oradea va găzdui de vineri până duminică cea de-a XVI-a ediţie a Târgului meşterilor populari.

Târgul se va desfăşura după următorul program: vineri, 17 iulie, între orele 11.30 – 20.00, sâmbătă, 18 iulie, între orele 9.30 – 20.00, respectiv duminică, 19 iulie, între orele 9.30 – 18.00. Organizator: COMPLEXUL “MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR” ORADEA

DESCHIDEREA OFICIALĂ A TÎRGULUI:  17 IULIE 2009, ORA 18.00

SPECTACOLE FOLCLORICE: 

Vineri, 17 iulie 2009, ora 18.30:  Spectacol susţinut de solişti vocali si instrumentişti laureaţi ai festivalurilor folclorice judeţene şi naţionale. Conducerea muzicală: Prof. Aurel Moţ.

Sîmbată, 18 iulie 2009, ora 18.30: Spectacole susţinute de:

- meşterii populari instrumentişti, prezenţi la Tîrgul Meşterilor Populari

- Grupul vocal bărbătesc „Feciorii Bihorului”  

INVITAŢI SPECIALI: FAMILIA ŞTEFAN ŞI ANDREI PETREUŞ – MARAMUREŞ

Duminică, 19 iulie 2009, ora 16.00:

- Spectacol muzical-coregrafic susţinut de Ansamblul Folcloric “Mioriţa” şi Ansamblul de Dansuri “Toldi” ale Casei de Cultură Salonta.

 - Ansamblul Folcloric “Florile Bihorului” – Palatul Copiilor şi Elevilor Oradea.

 - Ansamblul Folcloric “Dumbrava” – Bălnaca.

 - Ansamblul Folcloric Tilecuş – Tileagd.

 La a această ediţie a Tîrgului şi-au anunţat prezenţa pînă acum 110 meşteri populari, 100 din România şi 10 din Ungaria, care vor veni la Oradea cu cele mai însemnate creaţii ale meşteşugului lor (ceramică, mobilier, cojoace, obiecte din fier, ţesături, podoabe ţărăneşti, împletituri de papură şi nuiele, icoane şi pictură naivă, instrumente muzicale, măşti, ouă încondeiate, turtă dulce).   

 Aurel şi Lucreţia Flutur din Chişcău vor oferi, pe perioada desfăşurării Tîrgului meşterilor populari, plăcinte cu brînză şi cartofi, specifice zonei etnografice Beiuş.