Alexandru Seres

Program nerecomandat votanţilor lui Mircea Geoană. E prea inteligent.

Oradea va intra în cartea recordurilor drept singurul oraş din lume fără coşuri de gunoi. Conform unui proiect de hotărâre care va fi dezbătut în proxima şedinţă de Consiliu Local, coşurile de gunoi stradale vor fi desfiinţate, în locul lor fiind montate panouri cu inscripţia: “Murdărirea este bună!”

Proiectul de hotărâre pentru desfiinţarea coşurilor de gunoi publice a fost iniţiat de un grup de consilieri, provenind din toate partidele politice. În opinia lor, coşurile de gunoi publice sunt complet inutile, orădenii refuzând cu obstinaţie să le utilizeze şi aruncând mizeria pe jos. Prin desfiinţarea coşurilor, bugetul local va fi degrevat de o cheltuială considerabilă, nemaifiind nevoie nici de înlocuirea recipientelor vandalizate, nici de golirea lor de către RER. 

Recordul mondial la cele mai puţine coşuri de gunoi stradale  este deţinut la ora actuală de un orăşel din Louisiana, Trashville, în care există un singur coş de gunoi, montat în faţa statuii fostului primar al oraşului, John F. Litter, care a desfiinţat amenzile pentru cei care fac mizerie pe stradă.

Link: Orădenii nu ţin la curăţenia spaţiilor verzi

De: Revolutia Continua <noiigolani@yahoo.com>
Objet: SOS din Basarabia – Ghenadie Brega ne cere ajutorul
À: presa@noiigolani.ro
Date: Dimanche 12 Juillet 2009, 13h28

Activismul social este o crimă??!

Numele meu este Ghenadie Brega, născut la Sîngerei, Pepeni, am 34 de ani, cetăţean al Republicii Moldova şi al României (din 2007).

Sunt ex-preşedinte al Asociaţiei Hyde Park din R.Moldova (am fost lider al acestei asociaţii în perioada aprilie 2006 – mai 2008).

Sunt de asemenea:

    * observator naţional (din partea Institutului pentru Drepturile Omului) acreditat de CEC pentru alegerile din 29 iulie 2009;
    * monitor al întrunirilor publice, în cadrul unui proiect al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului;
    * membru-fondator al asociaţiei Pro-România, pe care autorităţile refuză nejustificat s-o înregistreze.

Sunt junalist free-lancer, antrenat în proiectul internaţional VJmovement.com
Sunt artist liber, expert/magistru în comunicare şi relaţii publice şi promovez libertatea cuvântului, dreptul la informare şi exprimare, alte libertăţi fundamentale.

La data de 10 iulie 2009, în privinţa mea a fost emisă o ordonanţă de începere a urmăririi penale (dosar nr. 2009270220) pe faptul unei pretinse agresări şi a jafului unui cetăţean, care ar fi avut loc la data de 04 noiembrie 2007 în zona comunei Zorile, r-nul Orhei.
În ordonanţă mai este pomenit numele lui Anatol Mătăsaru, care a fost deja reţinut la data de 10 iulie 2009 şi care până în prezent se află la în custodia poliţiei din Orhei.

Anterior, am fost cercetat într-un alt dosar, în care am figurat în calitate de bănuit pe faptul organizării “dezordinelor de masă”, care se pretinde că au avut loc pe 6 – 7 aprilie 2009 în mun. Chişinău.

Totodată, 10 iulie 2009 era data limită până la care, conform legii, putea fi înaintată învinuirea sau cererea de prelungire a calităţii de bănuit „pentru organizarea dezordinilor de masă” din data de 06 aprilie 2009. La moment calitatea mea de bănuit pe dosarul din 06 aprilie 2009, a expirat de drept. Până la această dată, mie nu mi s-a adus la cunoştinţă despre existenţa vreunui demers al procurului cu privire la prelungirea termenului pentru a-mi fi păstrată această calitate.

Declar hotărît că aceste dosare sunt fabricate şi că eu n-am nicio vină, atît în ce s-a întîmplat la Chişinău pe 7 aprilie 2009, cît şi în jaful de la Orhei, în toamna lui 2007.

Pe 7 aprilie 2009 nici nu eram în Chişinău, ultima dată am fost în Piaţa Marii Adunări Naţionale în ajun, pe 6 aprilie, cînd am organizat protestul paşnic împotriva fraudării alegerilor.

În noiembrie 2007 eram angajat la Euro TV în calitate de cameraman, lucram aproape fără întrerupere şi nu aveam de ce să ajung la Zorile, unde n-am fost nicio dată şi nu cunosc pe nimeni. Mai mult decît atît, la acea dată nu îl cunoşteam pe Anatol Mătăsaru şi nu aveam cum să întreprind ceva împreună cu el. De cînd am monitorizat şi filmat protestele lui paşnice cu măgarul sau cu masca de porc, am început să-i urmăresc activitatea şi consider că arestarea lui repetată este o manifestare de cenzură pentru opiniile sale exprimate, o încălcare flagrantă a drepturilor omului.

Declar că şi o eventuală reţinere, arestare sau condamnare a noastră va însemna doar răfuirea autorităţilor pentru activitatea noastră civică, de promovare a libertăţii cuvîntului.

Vă rog să monitorizaţi activitatea poliţiei şi a procuraturii, deoarece consider că dosarele penale în care suntem urmăriţi sunt fabricate la comandă, iar probele şi mărturiile care au fost sau vor fi prezentate sunt false şi colectate cu rea-credinţă.

Asociaţia Hyde Park, al cărei membru sunt, are ca misiune apărarea dreptului la liberă exprimare, accesul la informaţie şi alte drepturi conexe; are 16 dosare expediate la CEDO, dintre care 4 deja au fost câştigate. Membrii organizaţiei sunt persecutaţi inclusiv din acest motiv.

În aprilie 2009, autorităţile centrale au dispus percheziţia sediului Asociaţiei Hyde Park şi sechestrarea bunurilor acesteia. În momentul de faţă, bunurile asociaţiei se află la procuratura generală de mai bine de trei luni.

Telefonul lui Ghenadie Brega este  +37369801212

Scuarul în “stil secession” din faţa Bisericii cu Lună, amenajat “peisagistic” la suprapreţ de administraţia Groza în campania pentru locale de anul trecut, pare lăsat în părăginire. Presa a semnalat de curând acest lucru, ba chiar şi unii bloggeri s-au aruncat cu indignare civică asupra subiectului; nici unii, nici alţii nu au avut însă curiozitatea să se documenteze, pentru a afla cum stă treaba cu adevărat.

Da, “boscheţii” şi celelalte plante stau să se usuce, fiindcă nu le-a mai udat nimeni, decât mama natură. Pare blamabil, dar principala vină aparţine fostei administraţii, care a acceptat soluţia de irigare subterană, fără să-şi mai bată capul cu faptul că racordarea la reţeaua de apă publică nu era posibilă! Astfel că firma Eco Horticultura Bucureşti, care a realizat “amenajarea peisagistică” a scuarului (cu scandalul aferent din luna mai 2008, ecologiştii protestând la adresa măcelăririi arbuştilor de tuia), a lăsat Primăriei lucrarea neterminată – şi o factură de 17 miliarde (!).

Gazetarii admit că ”stilul secession” al scuarului e o fantasmagorie, dar reproşează edililor faptul că amenajarea a fost totuşi realizată din banii contribuabililor – şi nu puţini. Acum Primăria aruncă aceşti bani pe fereastră, lăsând vegetaţia să se usuce. Ziariştii par să uite (sau nu au avut curiozitatea să se informeze) că cele 17 miliarde pentru scuar nu au fost plătite niciodată. Constatând că lucrarea nu a respectat condiţiile contractuale, primarul Ilie Bolojan a refuzat plata, astfel că scuarul, aşa cum arată acum, nu a costat nimic!

Ceea ce din nou pare să se uite este faptul că Primăria a anunţat iminenta reamenajare a întregului ansamblu de scuaruri din Piaţa Unirii, în baza planurilor originale, din anii ‘20, când a fost conceput spaţiul verde din centrul oraşului. Astfel că nu are niciun rost să se cheltuie bani pentru păstrarea “boscheţilor” care au înlocuit tuiele din scuar. Oricum vor fi raşi…

1. Elena Băsescu renunţă la politică

2. Primăria vrea să mute statuia Ostaşului Român

3. Ouăle de Paşti vor fi interzise de UE

Aveţi mai jos două tramvaie – primul e celebrul deja Siemens (foto: H.C.), care circulă de mâine în Oradea, cel de-al doilea e din Nisa (foto: R.B.). Găsiţi cel puţin 2 deosebiri între cele două tramvaie!

Am văzut la Orădeanul (ăla cu Mintea Ardealului…) şi mă grăbesc să dau mai departe, în loc de poveste de seară: Oviman şi Sebman, doi supereroi, sar în ajutorul Primăriei, pe care o salvează – original – de un monstru. Ghici ciupercă… (click pe poză pt. toată povestea)

OPINIA LUI SERES 

Oricine om de bună credinţă s-a putut convinge până acum, cu vârf şi îndesat, de nemernicia unora dintre aleşii neamului, fie că aceştia sunt parlamentari, consilieri locali sau judeţeni. Opinia publică, defavorabilă în general tagmei politicienilor, condamnă actele lor egoiste, săvârşite aproape exclusiv în propriul interes, ignorând aproape în totalitate interesele populaţiei. Însă cu atât rămânem – cu oprobriul public şi, eventual, sancţionarea, odată la patru ani, a politicienilor lipsiţi de responsabilitate şi cod moral.

Read the rest of this entry »

Între şoferi şi pietoni se poartă un război fără sfârşit. În calitate de “participanţi la trafic” (ce mult îmi plac expresiile poliţieneşti!), părţile se hărţuiesc reciproc, într-un serial de animaţie ale cărui episoade ar fi uneori amuzante, dacă n-ar avea consecinţe dintre cele mai grave.

Read the rest of this entry »

Cei care credeau că am murit jurnalistic, după ce mi-am dat demisia, pot să plângă acum de ciudă. Atâta lume m-a tot întrebat ce fac, dacă mă angajez la alt trust de presă, dacă îmi fac ziar etc., încât, enervat la culme de atâtea tracasări, m-am decis: o dau dracului de online şi deschid un ziar!

Luaţi-o aşa cum e, aţi citit bine. Amănunte, cu altă ocazie, aşa că nu mă sunaţi, nu-mi trimiteţi e-mailuri: nu răspund! (sunt prea ocupat cu deschiderea ziarului)

LATER EDIT: Am deschis ziarul! Nu am găsit însă nimic demn de atenţie, aşa că l-am închis.

Plimbându-te prin oraş, te opreşti la o cafea, îţi aprinzi tacticos o ţigară şi deschizi ziarul. Mici plăceri cotidiene, într-un oraş al cărui parfum de odinioară e doar o vagă amintire.

Viaţa s-a schimbat parcă de la o zi la alta. În iureşul cotidian, te opreşti într-un local, cauţi locul pentru fumători, comanzi o cafea (scurtă? lungă? cu lapte? fără?), îţi aprinzi o ţigară slim (Kent Nanotek) şi pui tacticos laptop-ul pe masă. Click! şi eşti conectat la întreaga lume.

A, cu condiţia să te afli într-un local cu hotspot.

Pentru amatorii de cafea + răsfoirea Internetului şi verificarea e-mailului, iată lista (aproape completă, dar aştept sugestii şi reclamaţii) a hotspoturilor din Oradea. Desigur, la unele dintre ele, cafeaua poate să lipsească…

Campania antifumat atinge paroxismul. Vânaţi mai abitir ca odinioară vrăjitoarele din Salem, fumătorilor nu le mai rămâne decât să exclame: o tempora… Cel mai recent exemplu: Helmut Schmidt, un bâtrânel în vârstă de 89 de ani, întâmplător fost cancelar al Germaniei, a fost denunţat, alături de soţia sa Loki, de activiştii antifumat, fiindcă a încălcat noua lege din Hamburg care interzice fumatul în public.

Domnul Schmidt a comis crima de a “fuma nestingherit” în timpul unei recepţii, astfel că i se va intenta o acţiune legală de către activiştii antifumat. Mă uit la poza sa, cu ţigara în gură şi dintr-o dată simt adierea unei revelaţii: oare nu cumva fumatul e dăunător doar pentru nefumători? Schmidt pare să se ţină bine, la vârsta lui, dar cei care vor să-l dea în judecată nu par prea sănătoşi. La cap.

Un comentariu virulent despre fenomenul blogurilor, publicat în Jurnal bihorean de Florin Ardelean. E doar nedrept, sau pur şi simplu nu pricepe nimic? Nu ştiu, să vedem ce zic bloggerii!
Citiţi şi vă cruciţi.

Read the rest of this entry »

Lulu Cremeneanu se întoarce şi loveşte din nou! Poza pe care mi-a trimis-o grăieşte de la sine. Iată şi comentariul: Omului i-o fi plăcut emblema asta care seamănă cu o broscuţă… Sau cu doi sâni lăsaţi… Sau cu orice… E roşie şi simpatică. Poza a fost făcută în Beiuş, oraş în care fanii Rolling Stones mişună prin toate cotloanele văii Nimăieştilor, câtă frunză, câtă… iarbă.

.