Numărul pe ianuarie se deschide cu editorialul pe care l-am scris despre noul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, pe care îl puteţi citi şi aici.  Alături  de cronicile literare ale lui Ioan Moldovan, Marius Miheţ, Ion Zubaşcu şi Lucian Scurtu, mai puteţi găsi un articol interesant al lui Ion Simuţ, Prima pledoare pentru o istorie critică a literaturii române, despre Iustin Popfiu, cel care a folosit pentru prima oară conceptul de “istorie critică”, cu 120 de ani înaintea lui Nicolae Manolescu. Din numărul 1 al revistei, aş mai recomanda eseul lui Miron Beteg Tot ce am uitat, precum şi un excelent articol al lui Adrian Gagiu despre Grigore Leşe.

În numărul 2, poezia e prezentă prin Adrian Popescu iar proza e reprezentată de Daniel Vighi. Flori Bălănescu scrie despre Mişcarea Goma, iar din dialogul purtat de Lucia Negoiţă cu Ileana Mălăncioiu e publicată prima parte. Nu lipsesc nici din acest număr cronicile de carte, printre ele fiind cea semnată de Ioan Moldovan la volumul de poeme Regele dimineţii de Alexandru Muşina, precum şi cea a lui Mircea Morariu despre o carte extrem de interesantă a lui Lucian Boia, Germanofilii.

În ambele numere sunt prezente, ca şi până acum, rubricile consacrate ale colaboratorilor revistei – Gheorghe Grigurcu, Alexandru Cistelecan, Alex. Ştefănescu, Vasile Dan şi Alexandru Vlad.

Unul dintre fondatorii Twitter i-a sugerat lui Dalai Lama să-şi creeze cont în reţea – iar acesta i-a urmat sfatul. Deşi are de-abia şapte tweet-uri (niciun mesaj personal, doar trimiteri la aspecte ale vizitei sale în SUA), liderul spiritual al tibetanilor este urmărit deja de peste 68.000 de utilizatori ai reţelei de microblogging. Contul său e marcat cu semnul “verified account”, ceea ce confirmă autenticitatea lui.

Poetul Ioan Moldovan este invitatul Seminarului de Poezie Contemporană al Cenaclului de la Bibliotecă, joi, 4 februarie, de la ora 17.

Tot pe site-ul Primăriei Oradea a fost introdus, începând cu această lună, serviciul de plată online a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor contravenţionale. Cei care îşi achită impozitul până la 31 martie beneficiază de o reducere de 8%.

De curând, Primăria Oradea a introdus şi serviciul de microştiri pe Twitter, prin care ştirile Primăriei ajung la cetăţeni în timp real, ele putând fi urmărite pe contul http://twitter.com/PrimariaOradea .

(în foto, AG Weinberger şi  Noris, pentru prima oară împreună pe scenă – Oradea, 2007)

PS: Nu, nu sunt eu

A apărut chiar înainte de Crăciun, e un număr dublu şi consistent, numai bun de pus sub brad…

Iată câteva dintre cărţile (numeroase) despre care se face vorbire: Gabriel Petric – Jarul din zăpada sclipitoare. Revederi cu Noica (Miron Beteg), Ion Cristofor – Angore et taedio, Daniel Pişcu – Puţină adrenalină (Ioan Moldovan), Răzvan T. Coloja – Fabrica de furnici, Andrei Simuţ – Calvarium (Marius Miheţ), Radu Ulmeanu – Chermeza sinucigaşilor (Ion Zubaşcu), C.T. Popescu – Cuvinte rare (Mircea Morariu).

Ceva ce se numeşte, cam nebulos, Oradea literară, e una dintre secţiunile (consistente) ale revistei. Poate teama de a nu părea provinciali ne-a făcut să-i cam neglijăm pe concetăţenii noştri – sau aceştia au fost deosebit de activi în ultima vreme; cert e că s-au adunat multe la acest capitol şi s-a simţit nevoia de a “descărca” datoria. Aşa că veţi găsi aici poeţi (Lucian Scurtu, Alexandru Sfârlea, Viorel Chirilă, Mircea Popoviciu), proză (Varga Gabor), eseu (Daniela Maci, Magda Danciu), cronici de carte (la cele mai recente producţii semnate Gheorghe Vidican, Ioan F. Pop, precum şi la volumul colectiv jamais vu sau la prima bere cu tata al tinerilor Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Adrian Mălăieş-Popescu şi Alexandru Drăgan).

Dacă nu aţi primit încă revista prin poştă sau prin e-mail, o puteţi citi aici.

Din 1998 încoace, la Oradea, de Crăciun, Joe Balogh şi prietenii săi cântă jazz. Nu ştiu de unde i-a venit, dar faptul că, de 11 ani, atrage publicul, îmi spune că a fost o idee bună. “Jazz în seara de Crăciun” a devenit un eveniment consacrat, cu invitaţi de prestigiu, pe care publicul îl onorează aşa cum se cuvine.

Concertul din seara zilei de duminică, 20 decembrie, a fost marcat de două evenimente distincte, dar care se împletesc în mod fericit: împlinirea a cinci ani de când Joe Balogh a început proiectul Jazz Today şi lansarea CD-ului Make Your Life Better al chitaristului Bader Oliver. Fără îndoială însă că senzaţia serii a fost bateristul Balazs Elemer, prezent pentru a treia oară în acest an la Oradea, împreună cu fratele său, pianistul Balazs Jozsef.

Citeşte recenzia pe vinsieu.ro

Designerul se întoarce şi se răzbună cu un nou calendar. De astă dată cu Bolojan, aşa cum a promis.

A durat ceva, dar cred că a meritat aşteptarea. Site-ul Bihoreanului se numeşte de azi eBihoreanul şi arată mult mai bine decât cel al Media Pro. Băieţii fiind pe cont propriu, au nevoie de sprijinul cititorilor. Eu le urez succes şi promit să-i vizitez zilnic!

PS: În plus, acum îi găsiţi şi pe twitter http://twitter.com/Bihoreanul

Neîndoielnic printre ei se află numeroşi cetăţeni care şi-au desfiinţat firmele, din patriotism şi profundă abnegaţie faţă de impozitul forfetar. Şi sunt absolut sigur că o bună parte dintre votanţii lui Băsescu sunt bugetari care, înainte de a merge la urne, tocmai au aflat cu neţărmurit entuziasm că salariul lor pe lunile noiembrie şi decembrie s-a diminuat cu 15,5%, pe motiv de zile libere (auto)impuse.

Iar restul, de ce l-aţi votat? Că e simpatic? Că dă de pământ cu mogulii, cu duşmanii poporului, cu comunismul? Nu vedeţi nicio legătură între omul pe care l-aţi votat şi viaţa pe care o duceţi? Nu vi se pare nimic ilogic în a-l desemna drept premier pe acelaşi omuleţ patetic, care, turuind de zor despre măsurile de combatere a crizei, a dus cu voioşie ţara de râpă?

Atunci n-aveţi decât să bociţi bine!

Cum sunt un tradiţionalist în materie de mobile, mi-a fost greu să-i găsesc un echivalent dinozarului meu drag. Mai toate sunt acum fiţoase – dar la mine n-au priză. Aşa că am ales un model Samsung U800 Soul b, numai bun pentru nevoile mele, elegant şi deşteptuţ. eMAG avea un preţ mai mult decât rezonabil, aşa că l-am comandat de la ei – cu plata online, fireşte.

L-am primit azi – şi ce să vezi, surpriză! eMAG mi-a trimis două colete. Telefonul şi o sticlă cu vin, de Sărbători, personalizată cu ocazia împlinirii a 8 ani de existenţă (a lor, nu a mea, fireşte). Asta numesc eu bun-simţ. La marketing, of course… La mulţi ani şi mult succes la vânzări! Îl meritaţi din plin.

PS: Această postare nu e reclamă mascată. Pur şi simplu mi-a plăcut gestul iar laudele sunt cât se poate de sincere. Şi da, voi continua să fac reclamă la eMAG în sistem profit-share pe acest blog, deşi încă n-am văzut un ban de la ei (şi nici nu am speranţe!).