Alexandru Seres

N-aş fi crezut niciodată că sunt în stare să plec de la o şedinţă de cenaclu, cu un invitat de marcă, din cauza unor capete pătrate, pătrunse de propria lor importanţă. S-a întâmplat ieri, la Cenaclul de la Bibliotecă, invitat fiind poetul Claudiu Komartin.

Lucrurile au debutat bine la Seminarul de poezie contemporană al cenaclului, Claudiu s-a dovedit o persoană plină de bun-simţ şi un excelent interlocutor. Discuţii lejere (dar de ţinută, totuşi), despre poezie în general şi cărţile lui Claudiu Komartin – “Un anotimp în Berceni“, în special. Dan Popescu şi Mihai Vieru l-au prezentat pe tânărul bucureştean, cu trei volume la activ (două dintre ele premiate). O intervenţie a unuia dintre cenaclişti a dus discuţiile spre mizerabilism şi generaţia douămiistă (ce termen oribil), generând controverse în jurul poeziei erotice. Claudiu a pus foarte bine problema, arătând că nu trebuie să fim pudibonzi şi să respingem poezia doar pentru că ea conţine cuvinte considerate obscene. Apoi însă lucrurile au degenerat din cauza câtorva distinşi domni, pe care îi voi numi în continuare boşorogi frustraţi, şi care înţeleg prin poezie ceva care e de pus în vitrină, printre bibelouri şi cristale, şi care se admiră cu ochi umezi şi batista la nas. De fapt, boşorogii nu voiau altceva decât să se asculte vorbind, în frustrarea lor lirică şi erotică.  Ceea ce au şi reuşit, punând întrebări tâmpite lui Claudiu şi apoi nelăsându-l să răspundă, cu întreruperi zgomotoase şi jenante, interminabile.

N-am mai suportat şi am plecat, ruşinat că, din cauza unor dinozauri senili, orădenii s-au făcut de cacao, demonstrând din nou cât sunt de penibil-provinciali. Păcat, Claudiu Komartin venise la Oradea plin de entuziasm – mai ales că moşise volumul de debut a patru tineri foarte talentaţi, “jamais vu sau la o bere cu tata”, apărut la Editura Brumar şi lansat în urmă cu câteva zile în sala mare a Primăriei Oradea. Sper doar că lansarea de azi a cărţii, la colegiile Emanuil Gojdu şi Mihai Eminescu, va mai şterge din impresia jalnică pe care i-o fi creat-o boşorogii frustraţi la întâlnirea de ieri.

PS: Impresiile lui Claudiu, aici.

(Foto: Informatia de Vest)

De trei ani de zile, un grup de elevi şi studenţi orădeni se întâlnesc în fiecare sâmbătă să discute literatură şi, mai ales, să creeze. Când alţii de vârsta lor stau la televizor sau „pă net“, aceşti câţiva tineri, cunoscuţi deja sub denumirea Clubul de poezie Sala 07, sunt cu pixul în mână, aşezaţi în cerc, scriind un vers, tăindu-l, apoi altul şi tot aşa până iese ceva.

Munca lor a dat roade de-a lungul timpului prin diverse premii la concursuri de poezie, apariţii în presă şi acceptul grupului de scriitori consacraţi ai oraşului în faţa cărora şi-au prezentat o parte din creaţii, impresionându-i.
Poetul Claudiu Komartin spune despre ei că „dovedesc o precocitate uimitoare – cu încredere şi emoţie“.

Vineri, 25 septembrie, în sala mare a Primăriei Oradea, la ora 17, se lansează volumul de poezie “Jamais vu sau la prima bere cu tata”, având drept autori patru membri ai clubului de poezie Sala 07: Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Adrian Mălăieş-Popescu şi Alexandru Drăgan.

Cartea celor patru tineri poeţi orădeni va fi prezentată de Ioan Moldovan, redactor-şef al revistei de cultură Familia Mihai Vieru.

>> Confirmă-ţi participarea pe vinsieu.ro

Numărul pe luna mai al revistei Familia a ieşit de la tipar, cu ancheta despre blogging şi literatură pe care am realizat-o în luna aprilie şi pe care cei în cauză bănuiesc că o aşteaptă cu nerăbdare. Mai jos am postat editorialul, scris pe aceeaşi temă, aşa că nu-mi rămâne decât să înşir ce alte lucruri de interes se mai găsesc în revistă. Cronica literară e substanţială: Ioan Moldovan scrie despre “Un anotimp în berceni” al lui Claudiu Komartin (carte care are şi blog), Marius Miheţ despre volumul “Timpuri noi” al neobositului critic Daniel-Cristea Enache (care a fost recent şi la Oradea), iar Dana Sala ia în colimator “Naşterea dorinţelor lichide” al Ruxandrei Cesereanu. Traian Ştef continuă să ne povestească Ţiganiada lui Budai Deleanu, ajungând la cântul doi, iar Andrei Marga are un studiu despre “Liturghia la Joseph Ratzinger”. La capitolul proză, îi avem pe Leo Butnaru, Mihai Mateiu şi Dan Liviu-Boeriu, iar la poezie pe Daniel Pişcu, Flore Pop, Daniel Săuca şi Ada Ionescu. Mai semnalez atelierul de “Creative writing” din care ne dă mostre Claudiu Komartin, tabloul fiind completat de rubricile lui Gheorghe Grigurcu, Alex Ştefănescu, Al. Cistelecan, Alexandru Vlad şi Vasile Dan.

PS: Despre problema de ordin administrativ apărută la revistă puteţi citi aici, cu specificaţia că este vorba strict de managementul revistei.