Alexandru Seres » Traian Ştef

Lansare de carte Traian Ştef – Povestirea Ţiganiadei

Alexandru Seres — Thu, 23 Sep 2010 08:43:07 +0000

Traian Ştef îşi lansează vineri, 24 septembrie, la ora 18, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea, cartea Povestirea Tiganiadei – rescriere pentru publicul de astăzi a Ţiganiadei lui Ioan Budai Deleanu. Cartea lui Traian Ştef a fost unul dintre evenimentele Târgului de carte de la Bucureşti – Bookfest. În acest an se împlinesc 250 de ani de la naşterea lui Ioan Budai Deleanu.

Familia nr. 5/2009

Alexandru Seres — Mon, 22 Jun 2009 04:46:47 +0000

Numărul pe luna mai al revistei Familia a ieşit de la tipar, cu ancheta despre blogging şi literatură pe care am realizat-o în luna aprilie şi pe care cei în cauză bănuiesc că o aşteaptă cu nerăbdare. Mai jos am postat editorialul, scris pe aceeaşi temă, aşa că nu-mi rămâne decât să înşir ce alte lucruri de interes se mai găsesc în revistă. Cronica literară e substanţială: Ioan Moldovan scrie despre “Un anotimp în berceni” al lui Claudiu Komartin (carte care are şi blog), Marius Miheţ despre volumul “Timpuri noi” al neobositului critic Daniel-Cristea Enache (care a fost recent şi la Oradea), iar Dana Sala ia în colimator “Naşterea dorinţelor lichide” al Ruxandrei Cesereanu. Traian Ştef continuă să ne povestească Ţiganiada lui Budai Deleanu, ajungând la cântul doi, iar Andrei Marga are un studiu despre “Liturghia la Joseph Ratzinger”. La capitolul proză, îi avem pe Leo Butnaru, Mihai Mateiu şi Dan Liviu-Boeriu, iar la poezie pe Daniel Pişcu, Flore Pop, Daniel Săuca şi Ada Ionescu. Mai semnalez atelierul de “Creative writing” din care ne dă mostre Claudiu Komartin, tabloul fiind completat de rubricile lui Gheorghe Grigurcu, Alex Ştefănescu, Al. Cistelecan, Alexandru Vlad şi Vasile Dan.

PS: Despre problema de ordin administrativ apărută la revistă puteţi citi aici, cu specificaţia că este vorba strict de managementul revistei.

Un şut în fundul culturii bihorene

Alexandru Seres — Sun, 24 Aug 2008 07:54:52 +0000

Peste 80 de oameni de cultură au semnat până acum protestul la adresa acuzaţiilor de antiromânism, lansate în presa locală, faţă de Traian Ştef. Reproduc mai jos protestul, cu lista adusă la zi a semnatarilor.

De menţionat că lui Traian Ştef nu i-au fost aduse oficial niciun fel de acuze până în prezent. În schimb, pe forumurile diverselor portaluri de ştiri bihorene se poartă o campanie furibundă de denigrare, pe fondul controlului dispus de conducerea Consiliului Judeţean la Biblioteca Gheorghe Şincai. Totul arată că avem de-a face cu o execuţie de tip stalinist, (co)ordonată de personaje obscure – veleitari frustraţi care urmăresc demolarea uneia dintre instituţiile de cultură bihorene cele mai performante din ultimii ani.

Numele de un indiscutabil prestigiu din lista semnatarilor protestului sunt tot atâtea voturi de blam la adresa celor care, plecând urechea la corul de calomnii, sunt pe cale să dea un picior în fund nu doar unui om care a făcut din Biblioteca Judeţeană o instituţie adevărată de cultură, ci culturii bihorene în ansamblul ei. Nu e doar o nedreptate făcută unui om, ci expresia unei desconsiderări totale a ceea ce înseamnă valoare şi competenţă, în numele unor interese meschine. O atitudine care face de ruşine Bihorul.

PROTEST PUBLIC

Atacurile primitive şi lipsite de imaginaţie, moştenite din vremea propagandei fascismului cultural ceauşist reînvie periodic sub sloganul antiromânismului şi al vânzarii de ţară împodobite metaforic cu binecunoscutul blid cu linte căpătat de la iredentismul maghiar. Mai nou, subiectul acestei neostoite furii demolatoare este binecunoscutul, prin cărţile şi atitudinile sale, scriitor orădean Traian Ştef. Vinovăţia sa este că a găzduit, în calitate de director al Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai din Oradea, întâlniri literare la care au participat scriitori maghiari de talie internaţională precum: ESTERHÁZY PÉTER, KONRÁD GYŐRGY, SPIRÓ GYŐRGY, BODOR ÁDÁM, ZÁVADA PÁL, ÁGOSTON VILMOS, HUBAY MIKLÓS, prin mijlocirea Editurii NORAN din Budapesta. Pentru asta, Consiliul Judeţean Bihor intenţionează să-l pună „pe făraş” pe Traian Ştef, considerându-l vinovat că „a patronat manifestări culturale maghiare cu tentă antiromânească”, aşa cum se menţionează în presa locală. Acelaşi a realizat pe cont propriu (şi din ură de ţară) o minunată antologie de proză optzecistă cu numele cele mai importante ale generaţiei 80 din România, prefaţată de ESTERHÁZY, şi aceeaşi editură a editat-o pe cont propriu (şi din ură faţă de România). La Târgul de carte de la Budapesta antologia a fost lansată de KONRÁD GYŐRGY, fiind socotită un eveniment de primă însemnătate literară a Târgului. Iată cum binemerită de la patria mamă un om de cultură care crede în valorile acesteia.
La fel de grav este faptul că aceşti prestigioşi scriitori cărora li s-au tradus numeroase cărţi în limba română şi au fost invitaţi de onoare ai unor evenimente culturale din România sunt consideraţi la Oradea nişte iredentişti de duzină. Pentru asta le datorează scuze mai multe instituţii din România.

Florian Mihalcea, jurnalist, preşedintele Societăţii Timişoara
Prof. univ. Dr. Daniel Vighi, scriitor, Timişoara
Prof. univ. Dr. Viorel Marineasa, scriitor, Timişoara
Mircea Pora, scriitor, Timişoara
Conf. dr. Vasile Docea, istoric, Timişoara.
Adrian Ioniţă, artist plastic, Timişoara
Anamaria Beligan, scriitoare, Australia
Gerhardt Csejka, scriitor, traducător, Frankfurt am Main, Germania
Prof. univ. Dr. Smaranda Vultur, scriitoare, Timişoara
Prof. univ. Dr. Iulian Boldea, scriitor, Tîrgu Mureş
Prof. univ. Dr. Caius Dobrescu, scriitor, Braşov,
Prof. univ. Dr. Dumitru Chioaru, scriitor, Sibiu,
Prof. univ. Dr. Dorin Popa, scriitor, Iaşi
Prof. univ. Dr. Andrei Oişteanu, scriitor, cercetător – Academia României, membru Grupul de Dialog Social, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Doina Ruşti, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Carmen Muşat, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Marcel Tolcea, scriitor, directorul Muzeului de Artă, Timişoara
Prof. univ. Dr. Mircea Mihăieş, scriitor, directorul Institutului Cultural Român
Horia Roman Patapievici, scriitor, preşedintele Institutului Cultural Român
Dinu Flămând, scriitor, jurnalist, Radio France International, Paris
Prof. univ. Dr. Ovidiu Pecican, istoric, scriitor, Cluj
Ioan T. Morar, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Vladimir Tismăneanu, Universitatea Maryland, SUA
Prof. Univ. Dr. Alexandru Muşina, scriitor, Braşov
Prof. Univ. Dr. Liviu Antonesei, scriitor, jurnalist, Iaşi
Lector Dr. Gabriela-Codruţa Antonesei, Universitatea Jaggielona, Cracovia, Polonia
Vasile Dan, scriitor, Arad
Romulus Bucur, scriitor, Arad
Prof. univ. Dr. Gheorghe Schwartz, scriitor, Arad
Prof. univ. Dr. Marius Ghica, critic literar, Craiova
Ioan Groşan, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Gheorghe Glodeanu, critic literar, Satu Mare
Nicolae Prelipceanu, scriitor, jurnalist, Bucureşti
Denisa Comănescu, scriitoare, editor, Bucureşti
Gabriela Adameşteanu, scriitoare, Bucureşti
Dumitru Ţepeneag, scriitor, Paris
Gelu Ionescu, critic literar, jurnalist, Paris
Prof. univ. Dr. Ion Simuţ, critic literar, Oradea
Ioan Moldovan, scriitor, Oradea
Dumitru Augustin Doman, scriitor, Piteşti
Conf. univ. Dr. Armand Goşu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti
Adrian Stângă, scriitor, Moreni
Angela Furtună, scriitoare, Suceava
Nicolae Coande, scriitor, Craiova
Prof.univ. Dr. Monica Spiridon, scriitor, Bucureşti
Prof.univ. Dr. Alexandru Dobrescu, critic literar, Iaşi
Marius Ianuş, scriitor, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Andrei Bodiu, scriitor, Braşov
Dumitru Crudu, scriitor, Bucureşti
Andreas Saurer, istoric, scriitor, jurnalist, Berna, Elveţia
Horia Alexandru Căbuţi, scriitor, Oradea
Dan Perjovschi, artist plastic, Bucureşti
Magda Cârneci, scriitoare, director la Institutul Cultural Român, Paris
Mariana Codruţ, scriitoare, Iaşi
Prof. univ. Dr. Ion Pop, scriitor, Cluj-Napoca
Pavel Şuşară, scriitor, critic de artă, Bucureşti
Daniel Pişcu, scriitor, Braşov
Diana Hrenciu, scriitoare, Braşov
Denisa Mirena Pişcu, scriitoare, Bucureşti
Prof. univ. Dr. Virgil Podoabă, critic literar, Tîrgu Mureş
Prof. univ. Dr. Alexandru Cistelecan, critic literar, Tîrgu Mureş
Conf. Univ. Dr. Ioan Augustin Pop, artist, Oradea
Prof. univ. Dr. Helmuth Britz, scriitor, Timişoara
Irina Petraş, scriitoare, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor
Petru Poanta, scriitor, Cluj
Prof. univ. Dr. Stefan Borbely, scriitor, Cluj
Bogdac Suceavă, scriitor, SUA
Petru Popescu, scriitor, SUA
Horia Gârbea, scriitor, Bucureşti
Smaranda Enache, profesor, Târgu Mureş
Prof. univ. Dr. Stefan Borbely, crtitc literar, Cluj
Conf. Univ. Dr. Reghina Dascăl, Timişoara
Adrian Suciu, scriitor, Bucureşti
Alexandru Vlad, scriitor, Cluj
Sorin Ilieşiu, regizor, Bucureşti
Irina Petraş, scriitoare, Cluj, preşedinta filialei USR
Petru Poantă, critic literar, Cluj
Prof. univ. Dr. Corin Braga, critic literar, Cluj
Conf. Univ. Dr. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, Cluj
Prof. univ. Dr. Cornel Ungureanu, critic literar, Timişoara, preşedintele filialei USR
Prof. univ. Dr. Adriana Babeţi, critic literar, Timişoara
Ioan Radin Peianov, bibliotecar, scriitor, Timişoara
Gheorghe Mocuţa, scriitor, Arad
Adrian Popescu, scriitor, Cluj
Prof. univ. Dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, Bucureşti
Conf. Univ. Dr. Diana Adamek, critic literar, Cluj

Detectivi literari pe urmele unui criminal de război

Alexandru Seres — Sat, 07 Jun 2008 15:28:14 +0000

Daniel Vighi şi-a adus de la Timişoara armata de detectivi literari spre a prezenta şi publicului orădean proiectul romanului-document Criminal de război din satul Bulci. Lectura publică a fragmentelor de atelier a avut loc vineri, 6 iunie, la Biblioteca Judeţeană Gh. Şincai, cu participarea scriitorilor Daniel Vighi şi Viorel Marineasa, alături de care s-au aflat şi câţiva dintre studenţii participanţii la proiect, membri ai Asociaţiei Culturale Ariergarda din Timişoara: Daniela Raţiu, Lavinia Bălulescu, Oana Doboşi, Adela Dragomir şi Cosmina Muscalu.

(Fotografie-document: Ivan Ivanovici Androhov şi soţia sa)

Daniel Vighi a povestit cum a luat naştere acest proiect, în urma unei vizite pe Valea Mureşului, unde scriitorul a aflat întâmplător de existenţa unui criminal de război, în satul Bulci. Acesta fusese ridicat în 1964 de Securitate, sub acuzaţia că ar fi fost gardian la Auschwitz. Oamenii încă mai păstrează memoria celui pe care, stabilit în satul lor după război, îl crezuseră medic polonez, fără să ştie însă ce s-a întâmplat cu el după arestarea sa.

Aceasta e, pe scurt, povestea criminalului de război Ivan Ivanovici Androhov, poveste pe care Daniel Vighi şi echipa sa de detectivi literari încearcă s-o reconstituie, în urma unei documentări minuţioase, sub forma unui roman-atelier, în care “poveştile sunt îmbrăcate în ficţional” de către autori.

Lectura fragmentelor de roman a fost făcută chiar de autori, însoţită de fotografii din satul Bulci, de un pitoresc aparte, datorat atât unor clădiri din epocă (castelul Mocioni – acum spital TBC), cât şi numeroaselor exponate din muzeul particular al unui localnic, Zoltan Helleport, care redau parfumul vremii.

Concluzia care s-a desprins din discuţiile care au urmat lecturării fragmentelor romanului a fost că acesta este de fapt un metatext cu autori de diferite vârste, o istorie a istoriei căutărilor “criminalului de război” din Bulci. O carte cu perspective multiple, scrisă în stiluri diverse, al cărei deznodământ încă se lasă aşteptat.

FOTO: Al. Seres